Papa Francisc: Creştinismul a modelat identitatea poporului bolivian
08.07.2015, La Paz (Catholica) - Într-o întâlnire în Catedrala din La Paz, Bolivia, Papa Francisc le-a cerut autorităţilor civile să respecte libertatea religioasă pentru a le permite creştinilor să joace un rol în viaţa civilă. „Creştinismul a jucat un rol important în modelarea identităţii poporului bolivian. Libertatea religioasă – o expresie pe care o întâlnim adesea în discursul civil – ne aminteşte de asemenea că credinţa nu poate fi restrânsă la o experienţă pur subiectivă. Ea ne provoacă şi să promovăm creşterea spirituală şi angajamentul creştin în proiectele sociale”.
Comentariile Papei vin într-un context de tensiune între Biserică şi stat în Bolivia. Deşi Papa Francisc şi preşedintele bolivian Evo Morales s-au întâlnit în mai multe ocazii şi împărtăşesc viziuni similare în privinţa climei şi a ajutorării săracilor, Morales a îndepărtat crucea şi Biblia din palatul prezidenţial imediat ce şi-a luat în primire funcţia în anul 2006. În anul 2009, în ciuda majorităţii catolice covârşitoare a ţării, o nouă constituţie a declarat Bolivia stat secular, şi a înlocuit ritualurile catolice în ceremoniile oficiale de stat.
În discursul său, Pontiful le-a reamintit autorităţilor că atunci când creştinilor li se permite să îşi trăiască credinţa, ei sunt un beneficiu pentru societate. „Creştinii în particular, ca discipoli ai Veştii celei Bune, sunt purtători ai unui mesaj de mântuire care are capacitatea de a înnobila şi a inspira idealuri mari. În acest fel conduce la moduri de a acţiona care transcend interesele individuale, la disponibilitatea de a face sacrificii de dragul celorlalţi, la cumpătare şi la alte virtuţi care dezvoltă în noi capacitatea de a trăi în unitate”.
Sfântul Părinte le-a mai cerut celor prezenţi să privească dincolo de ei înşişi şi de propriul lor confort pentru a lucra pentru binele comun. „Fără a fi măcar conştienţi de aceasta, confundăm ‘binele comun’ cu ‘prosperitatea’, în special atunci când noi suntem cei care se bucură de acea prosperitate. Prosperitatea înţeleasă doar în termeni de bogăţie materială tinde să devină egoistă, să apere interesele private, să nu fie preocupată de ceilalţi şi să dea frâu liber consumismului”.
O societate care lucrează pentru binele comun analizează mai degrabă ceea ce este cel mai bine pentru toţi şi nu doar pentru anumiţi indivizi sau grupuri de interes. Acest lucru se poate face cel mai bine într-un mediu de libertate care îi respectă pe toţi şi construieşte punţi, nu ziduri. „O naţiune care caută binele comun nu se poate închide în sine; societăţile sunt întărite prin reţele de relaţii. Actuala problemă a imigraţiei o arată clar. În aceste zile este esenţial să se îmbunătăţească relaţiile diplomatice dintre ţările din regiune, pentru a evita conflictele dintre popoarele surori şi pentru a promova dialogul sincer şi deschis despre problemele lor”.
„Cât de frumoase sunt acele oraşe care depăşesc neîncrederea paralizatoare, îi integrează pe cei care sunt diferiţi şi fac tocmai din această integrare un factor nou de dezvoltare! Cât de atractiv este când acele oraşe sunt pline de spaţii care conectează, pun în legătură şi favorizează recunoaşterea celorlalţi!” Sfântul Părinte şi-a încheiat discursul cerând rugăciuni: „Am nevoie de ele”.