Sinod 2015: Raportul din grupul D de limbă engleză
10.10.2015, Vatican (Catholica) - Vaticanul a făcut publice rapoartele celor 13 grupuri pe limbi în care participanții la Sinod au discutat săptămâna aceasta. Rapoartele au fost prezentate vineri în plen. Al patrulea grup de limbă engleză, Circulus Anglicus D, a fost moderat de Cardinalul Thomas Christopher Collins, relator fiind Mons. Charles Joseph Chaput. Redăm în continuare alocuțiunea: Noi, membrii grupului D (de limbă engleză), suntem recunoscători Papei Francisc pentru convocarea acestui Sinod și suntem onorați să fim parte a acestui proces. Dorim de asemenea să ne exprimăm recunoștința pentru munca grea depusă în instrumentum laboris (IL). Sugerăm ca documentul să înceapă așa cum începem orice celebrare a Liturghiei – cu un fel de Confiteor, punându-ne pe noi înșine în mijlocul eșecurilor membrilor Bisericii, în loc să judecăm din exterior. Trebuie să recunoaștem și să cerem iertare pentru propriile noastre greșeli ca păstori, în special pentru cele care au subminat viața de familie.
Am avut două observații generale: În primul rând, deși anumite elemente din IL sunt admirabile, am găsit că mare parte din text este deficient sau inadecvat, în special în teologia lui, în claritate, în încrederea în puterea harului, în folosirea Scripturii și în tendința de a vedea lumea în mod covârșitor prin ochi de occidentali. În al doilea rând ne-am simțit limitați în capacitatea noastră de a răspunde neștiind clar care este audiența documentului. Cu alte cuvinte îi scriem Sfântul Părinte, familiilor Bisericii sau lumii?
Cei mai mulți din grupul nostru au simțit că IL trebuie să înceapă cu speranța și nu cu eșecurile, deoarece un mare număr de persoane trăiesc deja cu succes Vestea Bună a Evangheliei privind căsătoria. Grupul nostru și-a exprimat preocuparea că cititorii vor ignora pur și simplu documentul dacă începe cu o litanie a problemelor sociale negative, în locul unei viziuni biblice a bucuriei și încrederii în Cuvântul lui Dumnezeu despre familie. Norul uriaș de provocări din prima secțiune a textului creează neintențional un sentiment de disperare pastorală.
Mai mulți membri ai grupului au simțit că secțiunea II ar trebui să preceadă secțiunea I. Alții sprijină ordinea actuală a textului. O preocupare comună a fost aceea că majoritatea oamenilor nu vor citi un text dens sau lung. Aceasta face secțiunea de deschidere a IL de o importanță vitală; trebuie să inspire și în același timp să informeze. În plus – amintindu-ne de munca de la Aparecida – membrii au subliniat că focusul textului ar trebui să fie pe Isus, prin care descriem și interpretăm situația actuală a lumii. Trebuie să începem mereu cu Isus.
Căsătoria fiind o vocație, după cum noi credem, nu putem promova vocațiile vorbind mai întâi despre probleme. După cum Treimea este izvorul realității și deoarece toate comunitățile își au originea în comuniunea Treimii, unii consideră că Treimea ar trebui să fie punctul de plecare al documentului. Membrii au observat că în epistolele sale, Sf. Paul adesea scrie un lung prolog de laudă la adresa oamenilor a căror păcate mai apoi le critica. Acesta este un stil comun în epistolele sale și eficient.
Grupul nostru consideră că lipsesc mai multe elemente din text: o reflecție serioasă asupra ideologiei gender, o mai amplă reflecție asupra pastorației persoanelor cu dizabilități, asupra rolului taților și bărbaților, precum și a rolului femeilor, precum și asupra naturii distructive a pornografiei sau a altor folosiri greșite a tehnologiei. Membri au criticat multe paragrafe din prima secțiune. Unii consideră prezentarea drept haotică, fără o logică inerentă. Propozițiile par aruncate la grămadă fără vreo legătură organică una cu alta. Alții cred că textul merge bine deoarece familia de astăzi în fapt se confruntă cu probleme grave. De aceea suntem cu toții la Sinod: să abordăm aceste probleme; iar oamenii care suferă doresc să vadă realitatea lor atinsă prin ceea ce spunem. Este deci important să vorbim într-un mod care să atragă atenția oamenilor.
Dar sunt unii care cred că textul nu are nimic care să îi atragă pe oameni. Dacă documentul este destinat publicului general, aceștia simt că istorii din viața de familie sau din viețile sfinților, alături de ilustrații, ar trebui incluse pentru a face materialul mai atrăgător. S-a subliniat și nevoia revederii limbajului documentului pentru a se asigura că este potrivit și pentru bărbați și pentru femei, nelăsând pe nimeni afară. S-au exprimat îngrijorări privind fidelitatea traducerii în engleză raportat la originalul italian. Alții s-au plâns că multe dintre declarațiile documentului sunt prea generale sau insuficient specifice. În fine, alții simt că textul are multe generalizări greșite, cu multe cuvinte și multe repetiții.
Membrii susțin că unele secțiuni par îngustate ca arie și excesiv inspirate din preocupările Europei de Vest și Americii de Nord, în loc să fie o adevărată prezentare a situației globale. Unii membri cred că termeni ca „națiunile în curs de dezvoltare” și „țări avansate” sunt condescendente și nepotrivite pentru un document al Bisericii. Alții cred că limbajul textului este prea atent și politic corect, și de aceea conținutul este neclar și uneori incoerent. În unele paragrafe au fost atinse în mod minunat niște puncte, dar prea scurt și nu sunt dezvoltate suficient. Par a fi pur și simplu scoase și enumerate, în loc să fie prezentate logic.
Per ansamblu, membrii au simțit că Papa Francisc și oamenii Bisericii merită un text mai bun, unul în care ideile nu sunt pierdute în confuzie. Grupul nostru sugerează ca textul să fie prelucrat de un singur editor pentru clarificare și rafinare. Materialul actual este în mod evident munca unui comitet. De aceea îi lipsește frumusețea, claritatea și forța.
În fine, membrii au simțit cu tărie că chiar și în situațiile dificile trebuie să subliniem faptul că numeroase familii creștine servesc drept contra-mărturie tendințelor negative din lume prin modul în care trăiesc cu fidelitate viziunea catolică despre căsătorie și familie. Aceste familii trebuie să fie recunoscute, onorate și încurajate de document. Astfel prima secțiune din textul IL, care este despre „observarea” faptelor, trebuie să sublinieze binele, precum și răul și tragicul. Sfințenia eroică nu este un ideal rar și nici abia „posibilă”, ci comună și trăită viguros în mare parte a lumii.

