Sinod 2015: Raportul nr. 2 din grupul A de limbă engleză
14.10.2015, Vatican (Catholica) - Vaticanul a făcut publice rapoartele celor 13 grupuri pe limbi în care participanții la Sinod au discutat săptămâna aceasta. Rapoartele au fost prezentate astăzi în plen. Primul grup de limbă engleză, Circulus Anglicus A, a fost moderat de Cardinalul George Pell, relator fiind Mons. Joseph Edward Kurtz. Redăm în continuare sinteza prezentată miercuri, 14 octombrie, de acest grup.
În Isus, plinătatea revelației lui Dumnezeu, familia își descoperă chemarea în cadrul chemării universale la sfințenie. Pentru discipolul lui Isus, fiecare vocație cheamă persoana și comunitatea în două dimensiuni distincte și complementare. Suntem chemați la comuniune și suntem chemați la misiune. Vedem aceasta în chemarea celor 12 Apostoli. Ei sunt chemați să fie prieteni cu Isus și sunt trimiși să predice. Același lucru este adevărat pentru discipolii care sunt chemați la viața de familie. Grupul nostru a reflectat asupra acestui dar și acestei vocații, și asupra rugăciunii și discernământului ca mijloace de încurajare a ei.
În timp ce sensul cuvântului „vocație” este clar când se aplică preoției, este nevoie de o mai mare claritate când folosim fraza „vocația la viața căsătorită”. Trebuie să recunoaștem că familia în sine are o vocație. Văzut prin lentilele Sfintei Familii din Nazaret, textul ar fi putut beneficia de o mai abundentă folosire a Sfintei Scripturi, în special a capitolelor 1 și 2 din Luca, precum și a exemplelor din Vechiul Testament. Atâtea cupluri din Vechiul Testament, precum cel din cartea lui Tobit, au răspuns frumos vocației la căsătorie și la viața de familie.
Viziunea Bisericii despre vocația familiei surprinde frumusețea iubirii lui Dumnezeu care se dăruiește pe Sine. O atenție considerabilă a fost dată găsirii unei baze teologice ferme pentru pedagogia divină, izvorând din revărsarea de iubire a Treimii. În inima familia se află actul original al creației, răscumpărarea lui Isus Cristos și orientarea spre viața veșnică. Prioritatea ascultării Cuvântului lui Dumnezeu și urmarea lui Isus deschide Vestea cea Bună pentru familii, ceea ce duce la o viață plină de bucurie precum și la o profundă convertire de la egoism și păcat.
Identitatea baptismală a fiecărui creștin se maturizează în sânul familiei, care este adesea primul și principalul evanghelizator în care persoana își discerne vocația la o anumită stare de viață. În acest An al Vieții Consacrate am dat o mulțumire specială darului femeilor și bărbaților din călugărie și familiilor lor.
Documentul final ar beneficia prin luarea în considerare a „celor mai bune practici”, care să le arate familiilor cum să își trăiască mai deplin și mai fidel vocația proprie. În inima acestor „bune practici” se găsește ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu în familie. Atragem în mod special atenția asupra marilor pași făcuți de Biserică în ultimii 50 de ani, de integrare a studiului și reflecției pe marginea Scripturii în viața familiilor. În timp ce rămâne mult de făcut, acest progres trebuie recunoscut. Aceste „bune practici” trebuie să includă și cateheza și rugăciunea și cultul, inclusiv rugăciunea în cadrul familiei. O astfel de chemare ar încuraja înțelept și explicit folosirea de rugăciuni și ritualuri para-liturgice în contextul familiei.
Am abordat și probleme legate de metodologie. În trecut, Sfântul Părinte a folosit adesea textele finale aprobate ca bază pentru o exortație apostolică și am vorbit despre rodnicia unei astfel de abordări. Totuși, recunoaștem limitele unui document care va fi aprobat la finalul Sinodului. Deși trebuie depus orice efort pentru a oferi un limbaj fluent și atractic, prima preocupare ține de claritatea explicațiilor bine înrădăcinate în învățătura Bisericii despre căsătorie și familie. Cu privirea fixată pe Isus, dăm mulțumită pentru vocația familiei – o chemare la comuniunea cu El și cu ceilalți și la chemarea pentru misiunea în lume.

