Deschiderea procesului de beatificare pentru Rafila Găluț, fecioara stigmatizată
25.03.2016, Lugoj (Catholica) - La 2 decembrie 2015, Sfântul Scaun Apostolic al Romei, prin Congregația Pentru Cauza Sfinților, la cererea Episcopului de Lugoj, PS Alexandru Mesian, a acordat nulla osta pentru începerea procesului de beatificare a servei lui Dumnezeu Rafila Găluț (1910-1939), fecioara stigmatizată de la Bocsig.
Dorim să facem următoarea precizare: un proces de beatificare se desfășoară în două faze: faza eparhială și faza romană. Faza eparhială va începe la Lugoj în ziua de 4 aprilie, orele 10.00, cu prima sesiune de deschidere, și va continua în după-amiaza aceleiași zile cu celebrarea Sfintei Liturghii Solemne în Catedrala „Coborârea Sfântului Spirit” din Lugoj, de la ora 18.30.
Tribunalul cauzei de beatificare a servei lui Dumnezeu, Rafila Găluț, faza eparhială este constituit din: actorul cauzei – Prea Sfinția Sa, Alexandru Mesian, Episcop Eparhial de Lugoj; postulator: rvs. pr. dr. Gabriel Buboi, rectorul Colegiului Pontifical „Pio Romeno” din Roma; vicepostulator: Mons. Angelo-Narcis Pop, Vicar general al Eparhiei de Lugoj; promotorul justiției: pr. Alexandru Ploștinaru, Vicar judecătoresc al Eparhiei de Lugoj; notar pentru prima sesiune: pr. dr. Marius-Petru Pop, consilier eparhial și secretar episcopal; notar actuar: pr. Gherghel Petrișor, paroh Zorlențu Mare; delegat episcopal: pr. Cristian Chișvasi, paroh Vărădia; comisia de experți în istorie și arhivistică: dr. Sergiu Soica și Raimondo-Mario Rupp. După încheierea procesului în faza eparhială, dosarul va fi trimis Congregației pentru Cauzele Sfinților, la Roma pentru faza a doua, faza romană.
Pe situl BRU.ro este prezentată o biografie extinsă a Rafilei. Redăm câteva fragmente: s-a născut pe 8 februarie 1910 la Bocsig, jud. Arad. A fost botezată la 10 februarie 1910 în biserica greco-catolică „Sf. Gheorghe” din localitatea natală, de pr. Demetriu Nysztor. Credincioasă greco-catolică, de mică a fost foarte apropiată de Biserică. În 1931 dorește să devină călugăriță în Congregația Maicii Domnului de la Blaj dar, datorită sănătății sale fragile, este sfătuită să renunțe. În perioada 1931-1939 a purtat stigmatele (rănile Domnului), lucru confirmat nu numai de parohul locului, pr. Petru Vancu, ci și de diferiți preoți și medici delegați din partea Episcopiei Lugojului să investigheze acest caz deosebit. Este interesant că în aceeași perioadă cu stigmatele Rafilei Găluț, icoana Maicii Domnului aflată în biserica greco-catolică din Scăiuș, a lăcrimat în zilele 30 septembrie și 15 octombrie 1934.
Primul raport despre stigmatele Rafilei este trimis de pr. Petru Vancu Episcopiei de Lugoj pe data de 11 noiembrie 1933. Episcopia de Lugoj a informat în 1934 Congregația pentru Bisericile Orientale (Dicaster al Sfântului Scaun) despre cazul Rafilei Găluț. Pe data de 16 septembrie Rafila Găluț a fost consultată la sediul parohiei greco-catolice Arad II-Șega de o comisie de medici formată din dr. Nicolae Butean, dr. Iuliu Vicas, dr. Teodor Pop și dr. Vasile Cucu. Medicii nu au reușit să dea o explicație științifică stigmatelor Rafilei. Ei au observat rănile de pe frunte, de pe cele două palme, de pe coastă și de pe picioare. S-a constatat că stigmatele nu apar la intervale fixe, ci la date anunțate de Maica Domnului.
În zilele de 6-7 octombrie 1934 Rafila Găluț s-a aflat la Lugoj cu ocazia Congresului AGRU și a vizitei Regelui Carol II în oraș, fiind primită de Episcopul Alexandru Nicolescu la reședința episcopală, ocazie cu care Episcopul a constatat personal stigmatele. Rafila Găluț s-a rugat cu această ocazie în fața Icoanei Maicii Domnului de la Scăiuș, adusă în pelerinaj la Catedrala greco-catolică din Lugoj. Din 31 ianuarie 1936 stigmatele au sângerat tot la două săptămâni, câte trei zile, până în 15 aprilie 1939, când Rafila Găluț a murit. Calitățile ei recunoscute de contemporani erau: evlavia, ascultarea, răbdarea, mortificările, curăția, modestia, credința simplă, apostolatul laic, iubirea aproapelui, stigmate și viziuni, chiar daruri profetice. În 1979 s-a refăcut mormântul Rafilei Găluț, la cheltuieli contribuind și PS Ioan Ploscaru de la Lugoj, care s-a ocupat în perioada comunistă de strângerea tuturor documentelor referitoare la fecioara stigmatizată de la Bocsig.
Imagini
