Papa Francisc: A fi corupt înseamnă a asculta de diavol
19.11.2016, Vatican (Catholica) - Papa Francisc i-a avertizat joi pe afaceriștii catolici despre pericolul de a aduce cult banilor, afirmând că corupția înseamnă a urma minciunile diavolului, în timp ce practicile care vizează binele comun sunt mereu edificate pe principiul onestității și fraternității. „Corupția este cea mai oribilă plagă socială. Este minciuna căutării câștigului personal sub masca slujirii societății”, a spus Pontiful pe 17 noiembrie. Corupția arată egoism, ascuns uneori sub aparenta generozitate; rădăcina lui este adorarea banilor, dar se întoarce împotriva idolatrului, care devine „prizonierul acelui cult”.
Corupția este o fraudă la adresa democrației și deschide porțile spre „rele teribile”, precum drogurile, prostituția, traficul uman, sclavia, vânzarea de organe și de arme. Mai presus de toate „corupția înseamnă a fi adept al diavolului, tatăl minciunii”. Afirmațiile au fost făcute în fața sutelor de oameni de afaceri veniți în Palatul Apostolic din Vatican, pentru audiență. Ei participă în 17 și 18 noiembrie la conferința internațională a Asociației Afaceriștilor Catolici. Organizată de Consiliul Pontifical pentru Justiție și Pace, evenimentul are tema: „Lideri de afaceri, agenți ai incluziunii sociale și economice”.
În lungul său discurs ținut în spaniolă, Sfântul Părinte a subliniat că afacerile sunt amenințate de o multitudine de riscuri, dintre care primul este „riscul de a folosi banii”. Nu este prima oară când vorbește despre pericolul punerii banilor în centrul vieții și activităților. Le-a spus afaceriștilor că, după cum afirmau și Părinții Bisericii, banii și bogățiile „sunt bune când sunt puse în slujba altora”, altfel fiind rele. „De aceea banii trebuie să slujească și nu să conducă. Banul este doar un instrument tehnic de intermediere, de comparare între valori și drepturi, de împlinire a obligațiilor și de economisire.” Ca orice instrument tehnic, nu are valoare în sine ci „dobândește valoare după scopul și circumstanțele în care este folosit”.
Afacerile „nu trebuie să existe pentru câștigarea de bani, chiar dacă banii servesc la măsurarea funcționalității lor. Afacerile există pentru a sluji.” Trebuie recuperată semnificația socială a activităților financiare și bancare. Desigur, aceasta presupune „complicarea vieții” și renunțarea la anumite câștiguri economice, a spus Papa, insistând că trebuie date credite pentru case accesibile, pentru afaceri mici și mijlocii, pentru fermieri, pentru activități educative, pentru sănătate și pentru îmbunătățirea și integrarea zonelor sărace. În schimb astăzi creditele sunt accesibile celor care sunt deja bogați, și inaccesibile celor care au mai puține resurse.
La nivel internațional, există riscul ca finanțarea țărilor sărace să devină cu ușurință „o activitate cămătărească”. Este nevoie de intervenția statului pentru a „proteja anumite bunuri colective și pentru a asigura satisfacerea necesităților umane fundamentale”, a spus Pontiful, subliniind că predecesorul său, Papa Ioan Paul al II-lea, a insistat că ignorarea acestui aspect duce la o „idolatrie a pieței”. O condiție necesară pentru progresul social „este absența corupției”, a continuat, amintind că anumite afaceri se simt presate să recurgă la șantaj, justificând că astfel își salvează afacerile și pe angajați, sau că lucrurile vor merge mai bine până când nu vor mai avea nevoie de astfel de căi imorale. Există ispita „de a gândi că este ceva ce toată lumea face, și micile fapte de corupție care urmăresc avantaje mici nu au mare importanță”.
Pontiful și-a încheiat discursul indicând spre pasajul evanghelic cu Zaheu, vameșul din Ierihon, care s-a urcat într-un copac pentru a putea să îl vadă pe Isus. A întâlnit privirea Domnului, urmând o „convertire profundă”. „Sper că această conferință este ca sicomorul din Ierihon, un copac în care se pot cățăra toți”, a spus el, pentru ca, „prin discutarea științifică a aspectelor activității de afaceri, toți să poată întâlni privirea lui Isus, iar de aici să rezulte îndrumări eficiente pentru a face ca activitatea tuturor companiilor lor să promoveze mereu binele comun”.
Minunată lecție si foarte necesară!… Sunt curioasă câți dintre cei prezenți s-au bucurat că au participat, cățărati în sicomor si lasandu-se priviți de Isus, si câți ar fi dorit să fie în cu totul alta parte, făcând incontinuare afaceri în modul lor, nestingheriți de privirea directă a Învățătorului Suprem!