Cardinalul Giovanni Angelo Becciu: Veronica Antal, exemplu de curaj

24.09.2018, Nisipoești (Catholica) - Sâmbătă, 22 septembrie 2018, la Nisiporești, jud. Neamț, a avut loc beatificarea Veronicăi Antal, fecioară și martiră. Liturghia de beatificare a fost prezidată de Cardinalul Giovanni Angelo Becciu, prefectul Congregației pentru Cauzele Sfinților, care a ținut și predica. Acesta a urat României curajul Veronicăi, „pentru a umbla pe căile binelui și ale iubirii”. Și a continuat: „Ea, care nu l-a renegat pe Domnul, ea, care, pentru a păstra virtutea castității nu a ezitat să își sacrifice propria viață, să ne facă tot mai conștienți că suntem mântuiți de Cristos și, de aceea, nimic ‘nu va putea să ne despartă de iubirea lui Dumnezeu, în Cristos Isus’.”
În cadrul predicii, prelatul a prezentat portretul noii Fericite, subliniind printre altele că aceasta „și-a consacrat viața lui Isus și lui i-a fost credincios până la martiriul care a avut loc într-un context tragic de mari suferințe și de persecuție pentru creștinii acestei țări. În acea tristă perioadă, ortodocșii, catolicii și protestanții erau închiși nu numai pentru că se opuneau regimului, ci și pentru că erau gata să își mărturisească credința lor în Isus, un aspect care în ochii persecutorilor apărea ca fiind ‘vina’ cea mai mare, și care trebuia să fie pedepsită. Viața comunității catolice era în chip deosebit pusă la grea încercare de către doctrina comunistă: toți Episcopii Bisericii Greco-Catolice din România și cei ai Bisericii Catolice de rit latin au fost persecutați și închiși; și, împreună cu ei, mulți preoți și persoane consacrate. Educația leninist-marxistă a fost dăunătoare pentru întreaga societate românească, deoarece îl excludea pe Dumnezeu și valorile creștine din orizontul poporului, în încercarea de a distruge sufletele.”
Dar cu toate acestea, cu toată amenințarea persecuției și închisorii, „Episcopii, preoții, persoanele consacrate și mulți credincioși laici au dat dovadă de mare curaj în dăruirea de sine, un atașament puternic la Cristos și la Biserica Sa, și și-au păstrat neatinsă credința. Proclamând-o fericită pe tânăra Veronica Antal, gândul nostru se îndreaptă în spirit de recunoștință și de rugăciune și spre jertfa acestora, jertfă care rămâne dăltuită cu culorile sângelui în istoria veacului trecut.” Cardinalul a amintit de slujire ei generoasă față de nevoiași, „fără a face vreo deosebire între credincioșii aparținând Bisericii Catolice sau celei Ortodoxe. A dat astfel o ferventă mărturie de fraternitate și de sincer dialog, mereu necesară cu scopul de a face să prevaleze reconcilierea și colaborarea asupra diviziunilor și a neînțelegerilor.”
„Beatificarea acestei tinere de douăzeci și trei de ani constituie o fericită ocazie pentru a confirma misiunea comunității catolice în această țară. Este datoria tuturor de a păstra și a transmite patrimoniul credinței și atașamentul față de valorile umane și spirituale cu mult curaj și cu reînnoit elan misionar. Este vorba de a ne inspira din izvorul iubirii lui Dumnezeu și din prospețimea originară a evangheliei, pentru a identifica noi căi, noi metode pastorale creative, potrivite cu circumstanțele prezente. În actuala realitate socială și culturală, avem în fața noastră exemplul fericitei Veronica care, din cauza lipsei de preoți – mulți dintre aceștia aruncați în pușcării de regim – s-a dedicat educării religioase a copiilor și a tinerilor, învățându-i catehismul și adevăratele valori creștine, și invitându-i să le îmbrățișeze și să le cultive, pentru a deveni buni creștini și cetățeni leali ai patriei.”
Cardinalul și-a încheiat predica spunând: „Tânăra noastră surioară, mijlocește pentru noi, de la Domnul, harul de a fi pentru totdeauna uniți în El și între noi, în bucurie și în dragoste evanghelică! Să spunem împreună: Fericită Veronica Antal, roagă-te pentru noi.”