Lansarea cărții „Rădăcinile filozofice și teologice ale științei moderne”
23.05.2025, București (Catholica) - Marți, 20 mai, Facultatea de Teologie Romano-Catolică din București și Editura ARCB au găzduit evenimentul de lansare a volumului „Rădăcinile filozofice și teologice ale științei moderne”. Autorul, Dan Cautis, este profesor adjunct la Georgetown University din Washington D.C., și profesor asociat la Facultatea de Teologie Romano-Catolică a Universității din București, unde predă cursuri despre Biserică și știință. Inginer în IT prin formare, profesorul Cautis a îmbinat în cariera sa atât științele exacte, cât și interesul pentru originile filozofice ale acestora și traiectoriile lor în viitor.
Evenimentul de lansare a avut loc în Auditorium Maximum al Facultății de Teologie Romano-Catolică. Părintele academician și profesor Wilhelm Dancă a ținut cuvântul de început, în care a amintit cum, cu ani în urmă, l-a întâlnit pe profesor Dan Cautis și cum, grație interesului împărtășit pentru scrierile lui Toma de Aquino, au pus bazele unei colaborări care continuă și azi. Pr. Dancă a subliniat nevoia unei renașteri a interesului pentru metafizică în rândul studenților de teologie (și nu numai), cartea profesorului Cautis fiind un răspuns practic și binevenit la această nevoie.
La rândul său, Dan Cautis a vorbit despre geneza cărții, scopul pentru care a fost scrisă și publicul țintă. Prezentând cu reală pasiune subiectul tratat, autorul a arătat că mai întâi de toate a dorit să ofere un suport pedagogic unui grupe pe care, în lunga sa carieră universitară, l-a perceput ca fiind cel mai vulnerabil din punct de vedere intelectual. Este vorba despre studenții la licență care urmează cursuri de istorie sau filozofie, ca și despre cei care studiază științe exacte, ambele grupuri riscând să primească o formare unilaterală, în direcția unuia dintre cele două domenii (uman sau real), ignorându-l pe celălalt. Totodată, așa cum arată în descrierea cărții, autorul a dorit să combată mitul iluminist al unui „Ev Mediu Întunecat”, evidențiind modul în care tocmai gânditorii medievali – și în special Toma de Aquino – au pus bazele metafizice și epistemologice esențiale pentru producerea Revoluției Științifice. Miza volumului, amplă ca documentare și ambițioasă ca obiective propuse, va fi continuată de alte două titluri care, împreună cu primul, vor forma o trilogie dedicată redescoperirii legăturii fundamentale între științele exacte și cele umaniste. Deși adresată în primul rând studenților de la licență, cartea poate fi citită de către oricine se simte provocat intelectual de acest subiect.
În cuvântul său, pr. Eduard Giurgi, decanul Facultății de Teologie Romano-Catolică, a prezentat punctul forte al cărții, aducând în prim plan cei trei piloni ai civilizației europene: filozofia greacă, dreptul roman și credința iudeo-creștină. Părintele decan a salutat apariția volumului dedicat rădăcinilor științei moderne în acest moment în care societatea fie și-a uitat, fie își ignoră sau răstălmăcește originile astfel încât să corespundă unui relativism generalizat. Nu în ultimul rând, cuvântul a fost revenit unui coleg de catedră al autorului, profesorul Radu Dobrescu de la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnice din București. Prof. Dobrescu a vorbit despre influența pe care a avut-o formarea tehnică a autorului, abordând tematica volumului nu dinspre filozofie și teologie, ci din perspectiva teoriei sistemelor.
Partea de prezentări s-a încheiat cu intervenția academicianului Mircea Flonta, profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București, care a îndreptat discuția către un alt unghi, cel al istoriei științei, punctând câteva distincții importante și lansând autorului provocarea de a trata subiectul originilor pornind și de la alte definiții ale științei decât cele indicare în carte. Scurta dezbatere care a urmat a fost un regal pentru auditoriu, care preț de câteva minute a experimentat ceva din atmosfera universităților medievale, cu dezbaterile lor elegante și conduse după principii intelectuale riguroase. Evenimentul s-a încheiat cu o serie de schimburi informale între autor și participanți, și cu o sesiune de autografe, volumul fiind disponibil atât în limba română, cât și în engleză. Mai mulți participanți și-au exprimat satisfacția cu privire la viziunea propusă de eveniment și au dorit să cumpere cartea pentru a le împărtăși și altora cele aflate.
În zilele ce urmează, profesorul Cautis va mai susține două conferințe în București, la care sunteți invitați să participați: joi, 22 mai, ora 17:00, la Biblioteca Universității Politehnice (Sala 2.1), conferința „Quo Vadis Homine? Inteligența Artificială, transumanismul și mitul singularității”; joi, 28 mai, ora 17:30, Facultatea de Teologie Romano-Catolică (Auditorium Maximum), conferința „Este transumanismul o religie?”
