Papa Francisc: Preoții să învețe adevărata bucurie de la Sf. Ioan Bosco
31.01.2019, Vatican (Catholica) - Preoții să fie plini de bucurie și să vadă realitatea cu ochii omului și cu ochii lui Dumnezeu, după cum a făcut Sf. Ioan Bosco: aceasta a fost ideea principală a predicii Papei Francisc de la Sfânta Liturghie celebrată în capela Casei Santa Marta din Cetatea Vaticanului, în ziua în care Biserica îl pomenește pe Sf. Ioan Bosco (1815-1888), preotul italian care în secolul al XIX-lea s-a dedicat tinerilor de la periferia societății și le-a oferit o educație creștină și profesională pentru un viitor diferit.
Papa a pus accentul pe modul de a vedea realitatea, activitatea pastorală și viața poporului lui Dumnezeu. Acesta a fost punctul de plecare pentru Sf. Ioan Bosco, același trebuie să fie și pentru preoții din zilele noastre. A amintit că în ziua în care Ioan Bosco a primit hirotonirea preoțească, mama i-a spus: „Astăzi vei începe să suferi”. Tânărul preot, a remarcat Pontiful, „a văzut în acea epocă dominată de masonerie și anticlericali, de o aristocrație închisă, în care cei săraci erau cu adevăra săraci, rebutul, i-a văzut pe străzile orașului pe acei tineri și și-a spus: ‘Nu se poate’. S-a uitat cu ochi de om, un om care este frate, dar și tată, și și-a spus: ‘Nu, așa ceva nu merge! Acești tineri poate vor ajunge la pr. Cafasso, la spânzurătoare [pr. Iosif Cafasso se dedicase asistenței spirituale pentru cei condamnați la moarte prin spânzurătoare – n.r.].’
„A fost adânc mișcat ca om și ca om a început să se gândească la căile prin care să îi facă pe tineri să crească, să se maturizeze. Pe căi umane. În același timp, a avut curajul să vadă cu ochii lui Dumnezeu și să meargă la Dumnezeu ca să îi spună: ‘Fă-mă să văd aceasta, așa ceva este o nedreptate, cum să faci în fața cutărui lucru… Tu i-ai făcut pe acești oameni pentru plinătate, iar ei sunt într-o adevărată tragedie’. Privind realitatea cu o iubire de tată – tată și învățător, spune liturgia de astăzi – și privind la Dumnezeu cu ochi de cerșetor care cere ceva din lumină, începe să meargă mai departe.”
Preotul, așadar, trebuie să aibă aceste două „polarități”: să vadă realitatea cu ochi de om, dar și cu ochii lui Dumnezeu. Acest lucru cere ca preotul să petreacă „foarte mult timp în fața tabernacolului”, a Sfintei Euharistii. „Acest fel de a vedea l-a făcut să vadă calea, pentru că el nu a mers numai cu catehismul și cu crucea ca să spună: ‘Faceți aceasta!’ Tinerii i-ar fi spus: ‘Noapte bună, ne vedem mâine!’ Nu, el a mers aproape de ei, cu vivacitatea lor. I-a făcut să se joace, i-a făcut să formeze grupuri, ca frații. A mers, a pășit alături de ei, a simțit împreună cu ei, a văzut împreună cei, a plâns împreună cu ei și i-a făcut să meargă mai departe. Preotul care se uită omenește la oameni, unul care este mereu la îndemână.”
Papa a subliniat că preoții nu trebuie să fie funcționari sau angajați care primesc lumea, de exemplu, „de la 15 la 17.30”. „Preotul nu este un funcționar, nu poate fi un funcționar”, a spus Pontiful, care a atras atenția că „există întotdeauna pericolul de a vedea prea mult umanul și deloc divinul, sau prea mult divinul și deloc umanul”. Dar, a recunoscut mai departe, „dacă nu riscăm, în viață nu vom face nimic”. „Care este semnul că un preot merge bine, uitându-se la realitate cu ochii omului și cu ochii lui Dumnezeu? Bucuria. Când un preot nu își găsește bucuria înăuntrul său, să se oprească numaidecât și să se întrebe care îi motivul. Bucuria Sfântului Ioan Bosco este cunoscută, este învățătorul bucuriei. Pentru că el îi făcea pe alții să se bucure și se bucura la rândul său. Dar și suferea el însuși. Să îi cerem Domnului astăzi, prin mijlocirea Sf. Ioan Bosco, harul ca preoții noștri să fie bucuroși, bucuroși pentru că au adevăratul sens de a vedea lucrurile din activitatea pastorală, poporul lui Dumnezeu, cu ochii omului și cu ochii lui Dumnezeu.” (pr. Adrian Dancă pentru Vatican News România)
