Papa Francisc: La sfârșitul unui an de pandemie, „te lăudăm, Doamne”
31.12.2020, Vatican (Catholica) - Papa Francisc a explicat joi de ce Biserica Catolică îi mulțumește lui Dumnezeu la sfârșitul unui an calendaristic, chiar și în anii marcați de tragedii, cum ar fi pandemia din 2020. Într-o predică citită de Cardinalul Giovanni Battista Re, pe 31 decembrie, Sfântul Părinte a spus: „În această seară, mulțumim pentru anul care se apropie de sfârșit. ‘Pe Tine, Dumnezeule, te lăudăm; pe Tine, Doamne, te mărturisim’. ” Cardinal Re a citit predica Pontifului la Vesperele celebrate în Bazilica San Pietro. Vigilia face parte din Liturgia orelor. Din cauza unor dureri sciatice, Papa nu a participat la momentul de rugăciune, care a inclus Adorație euharistică și cântarea „Te Deum”-ului, un imn latin de mulțumire moștenit din Biserica primară.
„Ar putea părea forțat, aproape deranjant, să îi mulțumim lui Dumnezeu la sfârșitul unui an ca acesta, marcat de pandemie”, a spus Papa în predica sa. „Ne gândim la familiile care și-au pierdut unul sau mai mulți membri, la cei care au fost bolnavi, la cei care au suferit de singurătate, la cei care și-au pierdut locul de muncă…”, a adăugat el. „Unii se întreabă: care este sensul unei astfel de tragedii?” Pontiful a spus că nu trebuie să ne grăbim să răspundem la această întrebare, deoarece nici măcar Dumnezeu nu răspunde la „cele mai neliniștitoare ‘de ce’-uri recurgând la ‘explicații bune’.” Răspunsul lui Dumnezeu, a spus el, „merge pe calea Întrupării, așa cum va cânta în curând antifonul Magnificat: ‘Pentru marea iubire cu care ne-a iubit, Dumnezeu l-a trimis pe Fiul Său în trupul păcatului’. Vesperele au fost celebrate în anticiparea solemnității Mariei, Mama lui Dumnezeu, de mâine, 1 ianuarie 2021.
„Dumnezeu este tată, ‘Tată veșnic’, iar dacă Fiul Său a devenit om, este datorită imensei compasiuni a inimii Tatălui. Dumnezeu este păstor și care păstor ar renunța chiar și la o singură oaie, zicându-și că oricum are mai multe?”, a continuat Papa. „Nu, acest dumnezeu cinic și nemilos nu există. Acesta nu este Dumnezeul pe care îl ‘lăudăm’ și îl ‘mărturisim’ Domn.” Sfântul Părinte a indicat spre exemplul compasiunii bunului samaritean ca o modalitate de a înțelege tragedia pandemiei, despre care a spus că a avut ca efect „stârnirea în noi a compasiunii și a provocat unele atitudini și gesturi de apropiere, îngrijire, solidaritate.”
Subliniind că mulți oameni i-au slujit în mod altruist pe alții în timpul acestui an dificil, Pontiful a spus că „prin angajamentul lor zilnic, animați de iubirea de aproapele, au pus în practică acele cuvinte ale imnului Te Deum: ‘În fiecare zi te binecuvântăm, îți lăudăm numele pentru totdeauna’. Pentru că binecuvântarea și lauda care îi plac cel mai mult lui Dumnezeu sunt iubirea fraternă.” Acele fapte bune „nu se pot întâmpla fără har, fără milostivirea lui Dumnezeu”, a explicat el. „Pentru aceasta îi aducem laudă, pentru că credem și știm că tot binele care se face zi de zi pe pământ vine, în cele din urmă, de la El. Și privind spre viitorul care ne așteaptă, implorăm din nou: ‘Fie, Doamne, mila Ta asupra noastră, precum am nădăjduit și noi în Tine’.”
