Papa Francisc: Rugăciunea și Duhul Sfânt
18.03.2021, Vatican (Catholica) - „Primul dar al fiecărei existențe creștine este Duhul Sfânt. Nu este unul din multele daruri, ci Darul fundamental. Duhul este darul pe care Isus l-a promis să ni-l trimită. Fără Duhul nu există relație cu Cristos și cu Tatăl.” Aceste cuvinte au fost rostite de Sfântul Părinte la a doua și ultima cateheză despre rugăciune ca relație cu Preasfânta Treime, a 26-a cateheză din mai ampla serie dedicată rugăciunii. Papa a explicat miercuri, 17 martie, că suntem locuiți de Duhul Sfânt, care „ne transformă în profunzime și ne face să experimentăm bucuria emoționantă de a fi iubiți de Dumnezeu ca adevărați fii”.
După ce a citat din Catehismul Bisericii Catolice, care spune despre Duhul Sfânt că ne atrage pe calea rugăciunii și ne învață să ne rugăm, Pontiful a subliniat o altă acțiune a Duhului: de a-l face prezent pe Isus Cristos. „În Duhul totul este însuflețit: creștinilor din orice timp și loc le este deschisă posibilitatea de a-l întâlni pe Cristos. Este deschisă posibilitatea de a-l întâlni pe Cristos nu numai ca un personaj istoric. Nu: El îl atrage pe Cristos în inimile noastre, Duhul este cel care ne face să ne întâlnim cu Cristos. El nu este departe, Duhul este cu noi: iarăși Isus îi educă pe discipolii Săi transformând inima lor, așa cum a făcut cu Petru, cu Paul, cu Maria Magdalena, cu toți apostolii. Dar pentru ce este prezent Isus? Pentru Duhul este cel care îl aduce în noi.”
Papa a continuat susținând că „prima misiune a creștinilor este tocmai să mențină viu acest foc, pe care Isus l-a adus pe pământ, și care este acest foc? Este iubirea, iubirea lui Dumnezeu, Duhul Sfânt. Fără focul Duhului profețiile se sting, tristețea ia locul bucuriei, obișnuința înlocuiește iubirea, slujirea se transformă în sclavie. Vine în minte imaginea candelei aprinsă lângă tabernacol, unde se păstrează Euharistia. Și atunci când biserica este goală și coboară seara, și atunci când biserica este închisă, acea candelă rămâne aprinsă, continuă să ardă: nu o vede nimeni, și totuși arde în fața Domnului. Tot așa Duhul în inima noastră, este mereu prezent ca acea candelă.”
Pentru acele situații când ne lipsește voința de a ne ruga, sau ne rugăm „ca papagalii”, Sfântul Părinte a propus să îi spunem astfel Duhului: „Vino, vino, Duhule Sfânt, încălzește inima mea. Vino și învață-mă să mă rog, învață-mă să îl privesc pe Tatăl, să îl privesc pe Fiul. Învață-mă cum este drumul credinței. Învață-mă cum să iubesc și mai ales învață-mă să am o atitudine de speranță”. Și a încheiat sugerând încă o rugăciune: „Să nu uităm, Duhul este prezent, este prezent în noi. Să îl ascultăm pe Duhul, să îl chemăm pe Duhul – este darul, cadoul pe care Dumnezeu ni l-a oferit – și să îi spunem: ‘Duhule Sfânt, eu nu știu cum este fața Ta – nu cunoaștem aceasta – dar știu că Tu ești forța, că Tu ești lumina, că Tu ești capabil să mă faci să merg înainte și să mă înveți cum să mă rog. Vino, Duhule Sfânt’.”
