Președintele croat, în vizită la Vatican, a deplâns situația catolicilor bosniaci
16.11.2021, Vatican (Catholica) - Președintele Croației Zoran Milanović a evidențiat situația minorității catolice din Bosnia și Herțegovina, în timpul unei vizite la Vatican care a avut loc luni, 15 noiembrie 2021. Biroul de Presă al Sfântului Scaun a declarat pe 15 noiembrie că după întâlnirea cu Papa Francisc, Milanović a purtat discuții cu secretarul de stat al Vaticanului, Cardinalul Pietro Parolin, și cu „ministrul de externe”, Arhiepiscopul Paul Gallagher. „În timpul discuțiilor cordiale, părțile și-au exprimat aprecierea pentru bunele relații bilaterale existente și intenția de a dezvolta în continuare colaborarea”, se arată în comunicat. „În plus, au fost discutate mai multe probleme internaționale și regionale, inclusiv situația populației croate din Bosnia și Herțegovina”.
Republica Bosnia și Herțegovina și-a proclamat independența în 1992, pe fondul destrămării Iugoslaviei, care a fost urmată de războiul bosniac, ce s-a soldat cu aproximativ 100.000 de morți. Președinții Bosniei, Croației și Serbiei au ajuns la un acord pentru a pune capăt celui mai sângeros conflict din Europa de după cel de-al doilea război mondial, la 21 noiembrie 1995, după negocieri care au avut loc la baza militară aeriană Wright-Patterson de lângă Dayton, Ohio. Conform acordului general pentru pace în Bosnia și Herțegovina, Bosnia și Herțegovina a rămas un singur stat suveran, format din Federația Bosniei și Herțegovinei și Republica Srpska, Sarajevo fiind capitala nedivizată. Textul a dus la crearea unui aparat politic descris drept „cel mai complicat sistem de guvernare din lume”.
Catolicii – dintre care majoritatea sunt croați – sunt o minoritate în țară, alcătuind 15% din populație, potrivit unui recensământ din 2013. Jumătate din populație este musulmană și aproximativ 30% aparțin Bisericii Ortodoxe Sârbe. Medjugorje, o destinație populară catolică de pelerinaj, este situat în sud-vestul Bosniei și Herțegovinei, la 20 km est de granița țării cu Croația. Cu ocazia celei de-a 25-a aniversări a Acordului de la Dayton, în noiembrie anul trecut, Episcopii catolici din Bosnia și Herțegovina au spus că pactul a pus capăt războiului bosniac, dar nu a reușit să creeze „o pace stabilă și dreaptă”. Cardinalul Vinko Puljić de la Sarajevo a declarat anul trecut că până la 10.000 de catolici părăsesc Bosnia și Herțegovina în fiecare an. Agenția Reuters a descris tulburările actuale din statul din sud-estul Europei, unde trăiesc 3,3 milioane de oameni, drept cea mai gravă criză politică de după război. Germania, cel mai mare susținător bilateral al Bosniei și Herțegovinei, a amenințat că va reduce ajutorul financiar pentru țară în urma apelurilor la secesiune, în special în Republica Srpska.
Episcopul Franjo Komarica de Banja Luka a declarat la începutul acestei luni fundației pontificale Kirche in Not că credincioșii catolici se confruntă cu discriminare „în toate privințele: politic, social și, de asemenea, economic”. „Catolicii au adesea probleme dacă au nume croate. De asemenea, le este greu să găsească de lucru. Există o parte a țării, Herțegovina de Vest, unde pot trăi mai mult sau mai puțin în pace. Dar catolicii părăsesc țara chiar și de acolo”, a spus el. A adăugat că credincioșii catolici au acționat „ca un fel de ‚adeziv’” între sârbii ortodocși și bosniacii musulmani. „Dacă acest adeziv va dispărea, atunci aceste două lumi – cea islamică și cea ortodoxă – se vor îndepărta tot mai mult. Acest lucru va da naștere la o tulburare și mai mare”, a comentat el.
