Papa Francisc reorganizează Dieceza de Roma
07.01.2023, Vatican (Catholica) - Papa Francisc a publicat vineri un document care reorganizează Vicariatul Romei în contextul a ceea ce el a numit o perioadă de „schimbări epocale”. Constituția apostolică „In Ecclesiarum Communione” înlocuiește o constituție din 1998 promulgată de Papa Ioan Paul al II-lea. Ea intră în vigoare la 31 ianuarie. „Dispunând această nouă Constituție pentru Vicariat”, a scris Pontiful în prefață, „în fața unor schimbări epocale, care implică pe toți și pe toate, sper ca acesta să fie în primul rând un loc exemplar de comuniune, de dialog și de proximitate, primitor și transparent, în slujba reînnoirii și creșterii pastorale a Diecezei de Roma, o comunitate evanghelizatoare, o Biserică sinodală, un popor care să mărturisească în mod credibil milostivirea lui Dumnezeu”.
Papa este și Episcopul Diecezei de Roma. Sub el, Dieceza este condusă de un Cardinal Vicar, un vicegerent (adjunct) și Episcopi auxiliari. Cardinalul Angelo De Donatis este Vicar al Romei, care are șapte Episcopi auxiliari. La 6 ianuarie, Papa Francisc l-a numit pe Episcopul auxiliar din Roma, Baldassare Reina, drept noul vicegerent al vicariatului. De asemenea, printr-un decret, Papa a schimbat atribuțiile încredințate fiecărui Episcop auxiliar. În cadrul reorganizării, Papa Francisc a pus accentul pe o abordare sinodală, inclusiv pe funcționarea unui consiliu episcopal, „locul de vârf al discernământului și al deciziilor pastorale și administrative privind Dieceza și vicariatul de Roma”. Între Episcopii auxiliari ai Papei, din 2021 se numără și PS Benoni Ambăruș, care acum a primit în responsabilitate sectorul slujirii caritabile.
Potrivit noii constituții, consiliul, format din Episcopii vicari și Episcopi auxiliari, ar trebui să se reunească de cel puțin trei ori pe lună și să fie prezidat de Papa Francisc sau, în absența acestuia, de Cardinalul De Donatis. Articolul 1 din constituție prevede că „orice activitate desfășurată în cadrul Vicariatului de la Roma, la orice nivel și cu orice grad de responsabilitate, este întotdeauna prin natura sa pastorală, orientată după stilul sinodal”. În prefața constituției, Sfântul Părinte a enumerat „unele dintre cele mai serioase și urgente angajamente” ale Vicariatului Romei, printre care proclamarea Evangheliei, mărturia carității, promovarea unui stil și a practicilor sinodale, încurajarea vocațiilor la preoție și la viața religioasă, administrarea Sacramentelor și îngrijirea pastorală a familiilor și a tinerilor.
De asemenea, a cerut o gestionare economică prudentă și vigilentă. „Biserica își pierde credibilitatea”, a spus el, „atunci când se umple de ceea ce nu este esențial pentru misiunea sa sau, mai rău, atunci când membrii săi, uneori chiar și cei investiți cu autoritate ministerială, sunt o sursă de scandal prin comportamentul lor, nefidel Evangheliei”. Pontiful a spus că aceasta nu este o problemă doar pentru Biserică, ci și pentru cei pe care Biserica este chemată să îi slujească prin proclamarea Evangheliei. „La Roma, ca în celelalte Biserici particulare, este necesar să continuăm să ascultăm glasul Duhului Sfânt, care se manifestă chiar și dincolo de granițele apartenenței ecleziale și religioase, îngrijindu-ne de un stil sincer ospitalier, animat de impulsul celui care iese în căutarea celor mulți exilați din Biserică, a celor invizibili și fără voce în societate (cf. Mt 22,9).”
