Papa Francisc condamnă arderea Coranului

04.07.2023, Vatican (Catholica) - Papa Francisc a vorbit pentru Al-Ittihad, în primul său interviu acordat unui organ de presă arab, potrivit ziarului din Emiratele Arabe Unite. În interviul din 3 iulie, Sfântul Părinte a lăudat autoritățile EAU și a vorbit despre cooperarea inter-religioasă, despre consolidarea păcii și despre documentul său din 2019 privind fraternitatea umană. Pontiful a comentat, de asemenea, arderea unui Coran de către un protestatar în Suedia pe 28 iunie. Cartea sfântă musulmană a fost arsă de un refugiat de origine irakiană în fața unei moschei din Stockholm. Incidentul a stârnit indignare în rândul musulmanilor din întreaga lume și a dus la un raid asupra ambasadei suedeze din Irak de către protestatari musulmani șiiți.
După ce alte cereri recente de permis au fost respinse din cauza planurilor de ardere a unor exemplare de Coran, instanțele suedeze au decis că protestele trebuie să fie permise pe baza libertății de exprimare, potrivit BBC. „Am fost indignat și dezgustat de astfel de fapte”, a declarat Papa Francisc ca răspuns la o întrebare despre incidentul de săptămâna trecută. „Orice carte considerată sacră de poporul său trebuie respectată din bun simț față de cei care cred în ea. Libertatea de exprimare nu ar trebui să fie folosită niciodată ca o scuză pentru a-i jigni pe alții. A permite acest lucru este de respins și de condamnat.” Interviul papal a fost publicat în limba arabă de Al-Ittihad, cu o transcriere în limba engleză pusă la dispoziția jurnaliștilor. În interviu, acesta a declarat că „viitorul cooperării interconfesionale se bazează pe principiul reciprocității, al respectului pentru celălalt și al adevărului”.
Sfântul Părinte a spus că mesajul fiecărei religii ar trebui să fie nu doar de a denunța răul, ci și de a promova pacea: „Sarcina noastră, fără a ceda în fața măsurilor de conciliere, este de a ne ruga unii pentru alții, cerându-i lui Dumnezeu binecuvântarea păcii, și de a ne întâlni, dialoga și consolida armonia într-un spirit de cooperare și prietenie. Sarcina noastră este de a transforma simțul religios în cooperare, fraternitate, acte concrete de bine”, a adăugat el. Papa a spus că fraternitatea și grija față de ceilalți „trebuie să se adreseze tuturor, fără deosebire”. „Dacă fac bine doar celor care gândesc sau cred ca mine, bunăvoința mea este ipocrizie”, a spus el, „pentru că binele nu cunoaște nici discriminare, nici excludere”. El a numit documentul privind fraternitatea umană, pe care l-a semnat în 2019 la Abu Dhabi cu Marele Imam Ahmed el-Tayeb, un text important „pentru coexistența pașnică a tuturor ființelor umane”. „Aș vrea să spun că documentul este o lumină care îi ghidează pe toți oamenii de bunăvoință pe calea coexistenței și a întâlnirii. Este ca o hartă pentru oricine alege cu curaj să fie un făcător de pace în lumea noastră sfâșiată de război, violență, ură și teroare”, a spus el.
„Fraternitatea umană”, a continuat el, „este antidotul de care lumea are nevoie pentru a se vindeca de otrava acestor răni.” Papa s-a adresat, de asemenea, tinerilor și asaltului de negativitate, prejudecăți și știri false cu care se confruntă astăzi. A spus că tinerii trebuie să știe cum să folosească instrumentele de „libertate, discernământ și responsabilitate”. „Libertatea este ceea ce îl distinge pe om”, a spus Pontiful. A vorbit, de asemenea, despre discernământ, pe care l-a numit un „dar de la Dumnezeu” și „capacitatea de a distinge între fals și adevărat”. În fine, a lăudat Casa Familiei Abrahamice din Abu Dhabi, care oferă un loc comun pentru cele trei religii abrahamice – iudaismul, creștinismul și islamul – pentru a aduce cult. Complexul, care are o biserică, o sinagogă și o moschee, a fost deschis la începutul acestui an.
„Casa Familiei Abrahamice este un loc în care se respectă diversitatea, pe care Dumnezeu a vrut-o, și nu se transformă diferența în dispreț sau într-un motiv de conflict”, a spus el. „Este un loc al coexistenței, al toleranței și al credinței. Fiecare dintre noi își poate trăi credința cu respect pentru credința celuilalt și pentru libertatea umană”, a adăugat el. „Doar cei care nu sunt siguri de credința lor trăiesc cu teama de a-i întâlni pe ceilalți și se grăbesc să se confrunte. Un credincios adevărat își trăiește credința fără să se simtă amenințat de ceilalți și fără să simtă nevoia de a-i amenința pe ceilalți.”