Papa Francisc: Maladiile sistemice trebuie evitate punând resursele în comun
09.05.2024, Vatican (Catholica) - Necesitatea asigurării de locuri de muncă demne și decente în toate sectoarele și pentru toți lucrătorii a fost în centrul declarațiilor Papei Francisc miercuri dimineață, când a primit participanții la evenimentul „Care is Work, Work is Care” (Grija este muncă, munca este grijă), promovată de Dicasterul pentru Promovarea Dezvoltării Umane Integrale. Exprimându-și aprecierea pentru proiectul „Viitorul muncii: munca după Laudato sì”, a urat bun venit tuturor celor implicați, inclusiv reprezentanților Organizației Internaționale a Muncii, Conferințelor Episcopale și congregațiilor religioase, organizațiilor catolice și altor organizații confesionale, sindicatelor și altor grupuri de bază.
Papa le-a mulțumit pentru că în ultimii șase ani au venit cu modele inovatoare de acțiune „pentru o muncă echitabilă, justă și demnă pentru toți oamenii” și i-a încurajat să avanseze în cea de-a doua fază a proiectului, propulsată de întâlnirea „Care is Work, Work is Care – Building a Global Transformative Community”. „Există o nevoie reală de a pune în comun toate resursele noastre personale și instituționale pentru a încerca o interpretare adecvată a contextului social în care ne mișcăm, căutând să îi înțelegem potențialul și, în același timp, să recunoaștem în avans acele maladii sistemice care pot deveni plăgi sociale”, a spus el.
Sfântul Părinte a continuat prin a reflecta asupra celor cinci probleme identificate de grupul de lucru, începând cu munca demnă și industriile miniere. A denunțat faptul că „exportul unor materii prime cu unicul scop de a satisface piețele din Nordul industrializat nu a fost lipsit de consecințe, unele dintre ele destul de grave, inclusiv poluarea cu mercur sau cu dioxid de sulf în mine”. A spus că este esențial ca „atât condițiile de muncă cât și impactul asupra mediului să fie văzute împreună, acordând o atenție deosebită eventualelor consecințe asupra sănătății fizice și psihice a celor implicați, precum și asupra siguranței acestora”.
Concentrându-se pe problema muncii demne și a securității alimentare, Papa a deplâns numărul mare de persoane din întreaga lume care suferă de niveluri ridicate de nesiguranță alimentară acută și care necesită eforturi urgente de ajutorare. „Nu putem să nu menționăm faptul că zonele devastate de război, precum Gaza și Sudanul, găzduiesc cel mai mare număr de persoane care se confruntă cu foametea”, a spus el, înainte de a sublinia faptul că dezastrele naturale și condițiile meteorologice extreme, intensificate de schimbările climatice, sunt, „împreună cu tulburările economice, alți factori importanți de nesiguranță alimentară, care, la rândul lor, sunt legați de vulnerabilități structurale precum sărăcia, dependența ridicată de importurile de alimente și infrastructura precară”.
Abordând cea de-a treia problemă, care este relația dintre munca demnă și migrație, Papa Francisc a remarcat că „mulți oameni emigrează în căutarea unui loc de muncă, în timp ce alții o fac pentru că se văd nevoiți să fugă din țările de origine, adesea marcate de violență și sărăcie”. El a denunțat modul în care, de multe ori, prejudecățile și informațiile inexacte sau ideologice conduc la atitudini negative față de aceste persoane, care „sunt adesea considerate o problemă și o povară economică”, în timp ce prin munca lor contribuie la dezvoltarea economică și socială a țării gazdă. „Aici aș dori să subliniez rata scăzută a natalității”, a spus el, menționând că migrația ajută la răspunsul la criza cauzată de rata scăzută a natalității.
Relația dintre munca demnă și justiția socială, a spus Sfântul Părinte, este un punct de interes necesar pentru a evita riscul de „a accepta pasiv ceea ce se întâmplă în jurul nostru, fie dintr-o anumită indiferență, fie pur și simplu pentru că nu suntem în măsură să încadrăm problemele adesea complexe și să găsim răspunsuri adecvate la acestea”. Acest lucru poate duce, a adăugat el, la creșterea inegalităților sociale și a nedreptăților, „inclusiv în ceea ce privește relațiile de muncă și drepturile fundamentale ale lucrătorilor. Și aceasta nu este bine!” În fine, reflectând asupra aspectului muncii demne și al unei tranziții ecologice juste, Pontiful a subliniat necesitatea de a lua în considerare interdependența dintre muncă și mediu și de „a regândi tipurile de muncă ce ar trebui promovate în vederea îngrijirii casei noastre comune, mai ales în ceea ce privește sursele de energie pe care le necesită”.