Conferință internațională despre dialogul interreligios la Universitatea Gregoriana

05.06.2025, Vatican (Catholica) - La Universitatea Pontificală Gregoriana a avut loc miercuri, 4 iunie 2025, conferința internațională „Budiști, creștini, hinduși, jainiști și sikh. În dialog și colaborare pentru a reînnoi și reaprinde speranța în vremurile noastre”. Lucrările au fost deschise de Cardinalul George Jacob Koovakad, prefect al Dicasterului pentru Dialogul Interreligios. În fața „pierderii speranței maselor”, rolul credincioșilor este acela de „a reînnoi și a reaprinde speranța în mințile și inimile oamenilor”, conform unei „responsabilități colective”.

Este nevoie urgentă de a reaprinde speranța într-o lume sfâșiată de războaie, închidere și individualism – este apelul participanților la conferința internațională organizată la Roma de Dicasterul pentru Dialogul Interreligios și de Centrul de Studii Interreligioase al Universității Pontificale Gregoriana. Evenimentul, realizat în colaborare cu Uniunea Hinduistă Italiană, Uniunea Budistă Italiană, Institutul de Jainologie din Londra și Societatea Sikhi Sewa, este o nouă etapă a drumului început în Italia în 2018 între cele cinci realități, în spiritul declarației conciliare Nostra Aetate, de la care se împlinesc 60 de ani.

După aprinderea lămpii tradiționale indiene, salutul pr. Giuseppe Di Luccio SJ, președinte al Collegium Maximum al Universității Gregoriana, un moment de reculegere în memoria Papei Francisc și mulțumiri adresate Papei Leon al XIV-lea, la deschiderea lucrărilor, Cardinalul George Jacob Koovakad a făcut referire la documentul Conciliului Vatican II. Cardinalul a amintit că, de la promulgarea sa în 1965, Nostra Aetate „a inspirat și a călăuzit creștinii și pe ceilalți să construiască punți de prietenie și să promoveze colaborarea și comuniunea cu persoanele de toate religiile, pentru adevăratul bine al fiecărei persoane și al societății în ansamblul său”.

Una dintre preocupările majore ale timpului nostru, a constatat Cardinalul Koovakad, „este pierderea speranței maselor” cauzată de sărăcie, șomaj, boli, dezastre, conflicte, dar și de devastarea mediului, discriminare, nedreptăți, diviziuni și violențe „în numele apartenenței etnice, al religiei și al naționalității”, în timp ce se răspândește un sentiment crescând „de indiferență față de nevoile legitime, drepturile și aspirațiile altor persoane și națiuni” și „de inumanitate față de suferințele semenilor”. În fața „unui sentiment de disperare însoțit de pesimism și cinism”, rolul credincioșilor, a adăugat el, este tocmai acela de „a reînnoi și a reaprinde speranța în mințile și inimile oamenilor”, conform unei „responsabilități colective”.

Pentru Franco di Maria Jayendranatha, președintele Uniunii Hinduiste Italiene, dialogul este „o necesitate comună tuturor”: cel mai „productiv” este tocmai dialogul „dintre persoane de credințe diferite, care schimbă opinii”, într-o experiență „care nu poate decât să unească”. Pentru a construi pacea, a afirmat el, trebuie însă „să pornim de la probleme”, de la „o analiză lucidă” a acestora. A menționat antagonismele actuale, cele dintre Statele Unite, Rusia, China, Europa, proiectate într-un cadru mai larg de probleme care „subminează fundamentele lumii noastre”, de la capitalism la tehnologia „care nu mai are o etică, ci doar scopuri”. Din aceeași comunitate face parte și călugărița hindusă Svamini Shuddhananda Ghiri, care a îndemnat la acea speranță văzută ca „o invitație la a acționa în mod conștient pentru binele comun” și „a recâștiga valorile umanității care sunt transversale tuturor credințelor”.

Filippo Scianna, președintele Uniunii Budiste Italiene, a subliniat că speranța este astăzi „un bun care lipsește”: redescoperirea împreună a modului de a o păstra și de a o reaprinde „este un act de grijă față de umanitate”. Invitația a fost aceea de „a reveni la reflecție, într-o lume lipsită de tăcere”. Pentru Radio Vatican, Scianna a explicat că „trăim vremuri de mare zgomot, de mare vacarm, în care lipsește timpul pentru a ne asculta pe noi înșine, pe ceilalți, golul drept condiție pentru a putea avea timp uman pentru reflecție, analiză, aprofundare”. Speranța, așadar, „nu poate decât să se înrădăcineze în ascultare, în dialog, în reflecție care devine reflecție asupra sinelui și asupra celuilalt”.

Mehool Sanghrajka, de la Institutul de Jainologie din Londra, a trimis un mesaj conferinței, explicând că pentru jainiști viața este sacră, iar speranța implică „înțelegerea karmei, care modelează viața, mediul și circumstanțele viitoare”. Gursharan Singh, secretar al Societății Sikhi Sewa, a subliniat importanța crucială a dialogului, deoarece „într-o lume traversată de războaie, diviziuni, crize de mediu, regăsirea noastră este ca o flacără în noapte. Calea păcii trece prin ascultare, respect și slujire reciprocă”, „lăsându-ne atinși de cuvintele celorlalți și aducând în comunitățile noastre semne de lumină”. Alături de el, Bismay Singh, purtătorul de cuvânt al tinerilor din Societatea Sewa, a subliniat într-un interviu despre eveniment că datorită dialogului ne luminăm, încurajându-ne pe fiecare să nu îi privim pe ceilalți ca pe niște străini.

Sursa: vedeţi aici