Cardinalul Parolin: IA, sprijin pentru medic, dar nu un înlocuitor al umanității sale
16.10.2025, Roma (Catholica) - Avantajele și riscurile utilizării Inteligenței Artificiale (IA) în domeniul sanitar au fost subiectul reflecției de miercuri, 15 octombrie 2025, a Cardinalului Pietro Parolin, secretarului de stat, vorbind la Institutul Superior al Sănătății din Roma cu ocazia inaugurării Centrului pentru Studiul și Dezvoltarea Inteligenței Artificiale. În timpul lectio magistralis pe tema „Etica Inteligenței Artificiale”, Cardinalul a subliniat că IA este „un orizont plin de promisiuni”, dar și „o răscruce” care impune alegerea între o tehnologie orientată spre eficiența „inumană”, care „ajunge să îi rebuteze pe cei mai slabi”, sau o inteligență artificială iluminată „de etică” și „în slujba” binelui integral al fiecărei persoane.
„Sfântul Scaun, fidel misiunii sale”, a declarat Cardinalul, „va continua să lucreze, în dialog cu toți bărbații și femeile de bună voință, pentru a se asigura că tehnologia rămâne ceea ce ar trebui să fie: nu un scop în sine, ci un mijloc puternic pentru a construi o lume mai dreaptă, mai fraternă și mai umană”. Tema despre IA, a subliniat Mons. Parolin, definește prezentul și modelează viitorul, îl interpelează pe om în demnitatea sa pe care „nici o mașină nu va putea vreodată să o reproducă sau să o înlocuiască”.
Utilizarea IA în domeniul sănătății ar putea oferi cu adevărat o contribuție importantă. Să ne gândim, a afirmat prelatul, la citirea radiografiilor cu o precizie mai mare decât ochiul uman; la posibilitatea de a găsi noi medicamente sau de a experimenta terapii oncologice bazate pe profilul genetic; a optimiza gestionarea resurselor spitalicești pentru un acces mai echitabil la îngrijiri în cele mai sărace regiuni ale lumii. „Aceasta este inteligența artificială pe care o dorim: un instrument puternic – a declarat secretarul de stat, „în slujba vieții, un aliat al omului în lupta împotriva bolii și suferinței”.
Pe lângă punctele luminoase, este necesar să recunoaștem și punctele întunecate. Pentru Cardinalul, primul risc este „dezumanizarea îngrijirii”, slăbirea alianței terapeutice dintre medic și pacient, care nu este numai un schimb de informații, ci și un pact de încredere între două persoane. „Un algoritm poate oferi un diagnostic, dar nu poate oferi un cuvânt de mângâiere.” Riscul este ca medicul, împovărat de presiuni birocratice și economice, să delege mașinii judecata, devenind astfel „dintr-un clinician înțelept un simplu supraveghetor al unui proces automatizat”. „Trebuie să luptăm pentru ca tehnologia să rămână un instrument care să sprijine decizia medicului, nu un înlocuitor al umanității sale”.
Un alt risc este cel al „discriminării algoritmice”, deoarece, prin introducerea de date care reflectă prejudecățile și inegalitățile existente în societate, IA le va replica, creând un veritabil „apartheid sanitar”, în timp ce beneficiile inteligenței artificiale trebuie să fie accesibile tuturor. Dar cine este responsabil pentru o eroare algoritmică? „Lipsa de claritate în acest punct – a declarat secretarul de stat – riscă să creeze o «iresponsabilitate a sistemului» în care, în cele din urmă, nimeni nu este cu adevărat responsabil, iar victima nu găsește dreptate”.
Cardinalul Parolin consideră, de asemenea, că trebuie luat în considerare riscul accentuării „culturii rebutului” într-o lume care urmărește obsesiv performanța. „Ce valoare va atribui un algoritm vieții unui bătrân cu multiple patologii, a unei persoane bolnave în fază terminală, a unui copil nenăscut cu o malformație gravă?”, este întrebarea Cardinalului, care deschide un scenariu posibil: a considera o viață „care nu este demnă să fie trăită”. „Aici atingem inima eticii noastre. Pentru noi, fiecare viață are o valoare infinită, de la concepție până la moartea naturală, o valoare care nu depinde de utilitatea sa, de productivitatea sa sau de perfecțiunea sa fizică. Demnitatea umană vine înaintea oricărui calcul.”
Biserica, ce privește cu admirație și prudență progresul științific și tehnologic, pornește astfel pe calea „guvernării umane și umaniste a tehnologiei”; o cale de dialog „între oameni de știință, eticieni, filozofi, teologi și factori de decizie politică, pentru a construi împreună un viitor în care inovația să fie sinonimă cu adevăratul progres uman”. Prin urmare, este necesar să se investească în formarea etică a celor care lucrează în tehnologie, dar „adevărata platformă care va permite inteligenței artificiale să dea roade pentru binele lumii nu este tehnologia, ci ființele umane”. „Decizia finală, mai ales când viața și moartea sunt în joc, trebuie să rămână întotdeauna în mâinile unei ființe umane, capabile să integreze datele mașinilor cu valorile prudenței, compasiunii și înțelepciunii.”
Reamintind declarațiile Papilor din trecut și amintind de inițiativa „Apelul de la Roma pentru Etica IA”, Cardinalul a reafirmat importanța mai multor principii cheie care trebuie să călăuzească dezvoltarea tehnologiilor: transparența, incluziunea, responsabilitatea, imparțialitatea, credibilitatea, securitatea și confidențialitatea. Apoi în încheiere, a exprimat disponibilitatea Sfântului Scaun de a numi experți care să participe la activitățile Centrului pentru Studiul și Dezvoltarea Inteligenței Artificiale, recent inaugurat. (material Vatican News, tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru Ercis.ro)
