Înaltul Comisar ONU pentru Refugiați: Biserica, un partener important în ajutorarea refugiaților

27.01.2026, Vatican (Catholica) - Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați, UNHCR, a raportat că, la jumătatea anului 2025, 117,3 milioane de oameni din întreaga lume au fost nevoiți să-și părăsească locuințele din cauza conflictelor, violenței, persecuției sau a altor evenimente, iar printre aceștia se aflau aproape 42,5 milioane de refugiați. Papa Leon al XIV-lea, la fel ca predecesorii săi, a exprimat în repetate rânduri preocuparea Bisericii pentru migranți și refugiați și a îndemnat lumea să nu rămână pasivă în fața acestei probleme.
Luni, 26 ianuarie 2026, Papa s-a întâlnit la Vatican cu Barham Salih, Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați și fost președinte al Irakului între 2018 și 2022. Salih a trăit el însuși experiența vieții de refugiat și a început acum acest nou rol la Agenția ONU pentru Refugiați, începând cu 1 ianuarie 2026. Într-un interviu acordat Vatican News, Înaltul Comisar al ONU vorbește despre întâlnirea sa cu Papa Leon al XIV-lea și explică diferitele provocări cu care se confruntă UNHCR în activitatea sa de astăzi, întrucât mulți refugiați se luptă să iasă din situații de strămutare, iar organizațiile umanitare sunt la limită în ceea ce privește resursele.
– Cum a fost întâlnirea dumneavoastră cu Papa Leon al XIV-lea?
– A fost cu adevărat o mare onoare pentru mine să-l întâlnesc pe Sanctitatea Sa. Am dorit foarte mult să am această audiență la începutul mandatului meu. Sunt în funcția de Înalt Comisar pentru Refugiați de mai puțin de patru săptămâni, așa că a fost o ocazie excelentă pentru mine să vorbesc cu Sanctitatea Sa despre situația dificilă a refugiaților.
Sunt recunoscător pentru sprijinul său neîncetat acordat refugiaților din întreaga lume, iar autoritatea sa morală este cu adevărat importantă. Sprijinul său pentru activitatea noastră la UNHCR este absolut esențial. Subliniem necesitatea parteneriatului nostru cu Biserica și cu organizațiile religioase, în încercarea noastră de a ne îndeplini mandatul de a ajuta refugiații din întreaga lume. Vocea Papei și autoritatea sa morală sunt importante. Considerăm că acesta este un parteneriat important și un atu pe care ne bazăm, în timp ce ne străduim să ne îndeplinim mandatul de a ajuta refugiații din întreaga lume.
– Ați preluat funcția la 1 ianuarie. Care sunt prioritățile mandatului dvs?
– Îmi asum această responsabilitate într-un moment de provocări imense: niveluri fără precedent de strămutare, într-o perioadă de reducere a spațiului umanitar și de resurse limitate disponibile pentru a face față amplorii problemei cu care ne confruntăm. Prioritatea mea va fi să mă concentrez pe advocacy pentru a oferi mai multe resurse pentru nevoile populației de refugiați din întreaga lume, dar, în același timp, să ne îndeplinim cu adevărat mandatul. Acest lucru înseamnă protecție pentru refugiați, oferirea de asistență de urgență pentru salvarea vieții persoanelor care au nevoie disperată de ajutor, dar și eforturi susținute pentru găsirea de soluții durabile.
Nu este bine să vedem atât de mulți refugiați condamnați la o situație de strămutare prelungită timp de cinci ani sau mai mult, uneori chiar un deceniu sau două. Acești oameni sunt blocați în tabere, dependenți de ajutorul umanitar internațional. Este inacceptabil. Trebuie să depășim această situație și să găsim soluții mai incluzive și mai durabile. Săptămâna trecută am fost în Ciad și Kenya, unde am întâlnit refugiați care se află în unele dintre aceste comunități de aproximativ 25 de ani, din 2003, iar alții au sosit chiar cu o zi înainte. Acest lucru îmi spune că trebuie să facem mai mult pentru persoanele condamnate la situații de strămutare prelungită.
Este ceva ce UNHCR nu poate face singur. Este nevoie de un efort colectiv mai mare, împreună cu alte agenții ale ONU, dar și cu țările gazdă, comunitatea internațională și băncile de dezvoltare. În acest fel, putem crea condiții pentru ca aceste țări gazdă să găzduiască refugiații și să îi includă în viața națională ca contribuitori, în loc să depindă doar de ajutorul umanitar. Țări precum Kenya, Etiopia, Uganda și Ciad adoptă politici mai incluzive și facilități de cazare pentru refugiați, permițându-le accesul la sistemul național, serviciile de sănătate, sistemul de învățământ, piața muncii, serviciile juridice și serviciile financiare. Acest lucru trebuie încurajat prin ajutorul pentru dezvoltare, astfel încât să fie benefic pentru țările gazdă și să permită, de asemenea, incluziunea refugiaților dincolo de viața într-o tabără, deoarece, în cele din urmă, refugiații nu sunt doar niște numere. Sunt oameni cu voință proprie. Ei merită demnitate. Ei merită protecție.
– Cum răspunde UNHCR la situațiile de urgență actuale din întreaga lume, având în vedere reducerile drastice de finanțare suferite în ultimele luni, în principal din cauza reducerii ajutorului din partea Statelor Unite? Ce impact va avea acest lucru în lunile următoare?
– Statele Unite au alocat recent 2 miliarde de dolari pentru fondul comun al Națiunilor Unite, împreună cu Oficiul Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA). Acest lucru este binevenit și sperăm să primim mai mult ajutor în acest sens. Dar, fără îndoială, având în vedere amploarea problemei, resursele disponibile sunt foarte limitate. Trebuie să organizăm o campanie de advocacy mult mai activă pentru a atrage mai multe resurse. În cele din urmă, ajutorarea refugiaților aflați în dificultate este o responsabilitate colectivă internațională. Dacă ne uităm la cifre, acestea sunt cu adevărat uluitoare, iar nevoile sunt reale, așa că avem nevoie de mai multe resurse, fără îndoială.
În același timp, ar trebui să ne adaptăm mai mult. Ar trebui să ne îmbunătățim agenda de reformă și să creăm mai multă eficiență în sistem, astfel încât ajutorul disponibil să ajungă cu adevărat la persoanele cărora le este destinat. Deja suntem angajați, împreună cu alte agenții ale ONU, în unele dintre aceste eforturi de reformă și eficientizare, pentru a ne asigura că sistemul internațional de ajutor este mult mai receptiv și mult mai rentabil.
– Numărul refugiaților și al persoanelor strămutate este în continuă creștere, atingând cifre record de persoane care fug de conflicte, încălcări ale drepturilor omului și crize climatice. Este o tendință în creștere și nimic nu pare să o poată opri… Care sunt cele mai urgente probleme pentru UNHCR în acest moment și unde sunt nevoile cele mai urgente?
– Dacă ne uităm la țările din jurul Sudanului și la afluxul de refugiați din această țară, există cu siguranță o nevoie urgentă. Dacă vorbim despre situația din Republica Democratică Congo, este o nevoie urgentă. Dacă vorbim despre Venezuela și dinamica de acolo, este o nevoie urgentă. Sau dacă ne uităm la rohingya, unde multe persoane sunt blocate în tabere și în această situație de două decenii. Nu putem decât să clasificăm și să categorisim această situație ca fiind o nevoie urgentă. Este foarte dificil să spunem unde se află urgența. În timp ce ne concentrăm asupra nevoilor zilnice ale oamenilor, asistența umanitară este, de asemenea, vitală pentru a găsi soluții durabile.
Trebuie să depunem eforturi susținute pentru a găsi soluții durabile care să permită acestor comunități de refugiați să fie incluse în viața națională și să fie autonome. Aceste soluții trebuie să fie, de asemenea, în concordanță cu drepturile fundamentale ale omului la protecție și demnitate, dar și utile pentru țările gazdă în care se află astăzi.
– Ce vă îngrijorează cel mai mult în funcția dvs. actuală?
– Lipsa resurselor este fundamentală, iar fiecare criză care apare solicită mai multe resurse, iar în lume există multe crize. În acest context, vreau să spun că lumea este chemată să facă mai mult pentru a preveni escaladarea conflictelor și pentru a le limita și rezolva. Criza strămutării are o singură soluție fundamentală, și anume pacea și posibilitatea ca oamenii să aibă opțiunea de a se întoarce la casele lor în siguranță și demnitate.
– Ce apel ați dori să adresați comunității internaționale?
– Este responsabilitatea noastră legală, a comunității internaționale, să protejăm și să oferim asistență persoanelor care au nevoie de ajutor. De asemenea, trebuie să contribuim la găsirea de soluții durabile pentru persoanele strămutate. Aceasta este o responsabilitate legală, o obligație morală și o chestiune care ține de umanitatea noastră colectivă. Este un gest moral și, totodată, un gest corect.
– Ați vorbit mai devreme despre importanța parteneriatelor strânse cu Biserica și organizațiile religioase. Cum pot ajuta entitățile religioase UNHCR?
– Organizațiile religioase și organizațiile bisericești au fost acolo pentru a ajuta. Pot atesta din experiența personală munca importantă pe care au depus-o și parteneriatul important pe care îl au cu Națiunile Unite. Speranța mea este că putem colabora mult mai mult cu alte organizații religioase și să lucrăm la această filantropie interconfesională care poate reuni valorile fundamentale ale credinței noastre în ceea ce privește umanitatea și ajutorarea semenilor noștri care se află în nevoie.
