Relaţia dintre Magisteriu şi exegeza biblică

06.05.2003, Roma (Catholica) - Cei o sută de ani ai Comisiei Pontificale Biblice nu au fost un drum presărat cu trandafiri, dar „în ciuda problemelor, privim cu mulţumire şi speranţă drumul care se deschide în faţa noastră”, a afirmat Cardinalul Joseph Ratzinger, Prefect al Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei şi preşedintele Comsiei, în cadrul unui act comemorativ al centenarului Comisiei, organizat de vinerea trecută de Institutul Patristic „Augustinianum” din Roma.

Cardinalul Ratzinger a mărturisit că primii cincizeci de ani ai Comisiei au fost marcaţi de o relaţie dificilă cu bibliştii, deosrece „Magisteriul a lărgit destul de mult sectorul certitudinilor şi a limitat spaţiul exegezei”. În acest sens, Cardinalul a citat câteva exemple de neîncredere a Magisteriului în faţa metodei istorio-critice folosite în acea vreme de către exegeţii protestanţi şi a privit-o cu prudenţă, prevenindu-i pe catolici.

Preşedintele Comisiei a recunoscut că această tendinţă s-s schimbat radical în a doua jumătate a secolului al XX-lea, mai ales după Conciliul Vatican II şi Constituţia dogmatică „Dei Verbum”, din noiembrie 1965. „Suntem deosebit de mulţumiţi de deschiderea pe are a adus-o Conciliul Vatican II, dar nu trebuie să condamnăm trecutul, care face parte din procesul de cunoaştere care ne-a permis să ajungem până aici şi carene va pune mereu noi provocări în faţa noastră”, a afirmat cardinalul.

În încheierea intervenţiei sale, Cardinalul Ratzinger a subliniat că Comisia Biblică, în noua sa epocă (din 1972), „nu este doar un organism al Magisteriului ci un spaţiu de întâlnire şi dialog între reprezentanţii Magisteriului şi exegeţii calificaţi”. Pentru a ilustra această afirmaţie, a enumerat câteva dintre documentele cele mai reprezentative ale organismului pe care îl conduce, precum „Interpretarea Bibliei în Biserică”, care în aprilie a împlinit zece ani.