Relicvele Sf. Ioan Cassian în România
10.10.2002, Bucureşti (Catholica) - Astăzi sosesc la Bucureşti pentru trei zile relicvele Sf. Ioan Cassian, aduse de o delegaţie franceză catolică, în fruntea căreia se află Arhiepiscopul de Marsilia, IPS Bernard Panaficu. Relicvele Sfântului de origine română vor rămâne în capitală timp de trei zile.
Pelerinajul ecumenic al relicvelor Sf. Ioan Cassian va începe cu trei zile, 10-12 octombrie, la Bucureşti. Sâmbătă relicvele vor ajunge la Iaşi, unde vor fi depuse în Catedrala Mitropolitană de aici, alături de cele ale Sf. Paraschiva. Relicvele Sf. Ioan Cassian vor sta în Iaşi şi luni, pentru ca în 15 şi 16 octombrie să se afle la mănăstirile ortodoxe Bistriţia şi Secu din judeţul Neamţ. Pelerinajul se va încheia în Episcopia Ortodoxă a Dunării de Jos, la Galaţi, unde relicvele se vor afla în 17 şi 18 octombrie.
În perioada cât se vor afla în Bucureşti, mai precis vineri, 11 octombrie, relicvele vor poposi şi în Catedrala romano-catolică „Sf. Iosif”. În aceea zi, la ora 17, aflăm dintr-un material trimis de Arhiepiscopie, se va celebra Sf. Liturghie Pontificală, prezidată de Excelenţa Sa Mons. Ioan Robu, Arhiepiscop-Mitropolit de Bucureşti. Va concelebra şi IPS Jean-Claude Perisset, Nunţiul Apostolic în România. La Liturghie sunt aşteptaţi preoţii, persoanele consacrate şi credincioşii parohiilor bucureştene, „pentru a-i aduce cinste şi preamărire lui Dumnezeu prin Jertfa Sfintei Liturghii şi, în acelaşi timp, pentru a venera relicvele Sf. Ioan Cassian”.
Sf. Ioan Cassian este sărbătorit în Biserica Catolică la 23 iulie, iar în Biserica Ortodoxă la 29 februarie (în anii care nu au această dată, sărbătorirea lui se face pe 28 februarie). Sf. Ioan Cassian s-a născut în jurul anului 360, într-un sat din fosta Scythie Minor, Dobrogea actuală. A primit o educaţie aleasă în familie, şi a învăţat să scrie şi să citească în limba latină şi în limba greacă. S-a simţit atras spre viaţa monahală. Drept urmare a plecat ca novice în Ţara Sfântă, după care a mers în Asia Mică, vizitând comunităţile înfiinţate de Sf. Vasile cel Mare şi de Sf. Ioan Gură de Aur.
În anul 404 s-a aflat la Constantinopol, unde a fost hirotonit ca diacon de chiar Sf. Ioan Gură de Aur. A rămas alături de acest mare Sfânt Părinte al Bisericii Creştine în acele timpuri nu tocmai liniştite. După a doua exilare a sa, Sf. Ioan Gură de Aur i-a încredinţat Sf. Ioan Cassian sarcina de a duce un mesaj la Roma, la Papa Inocenţiu I, în care îi cerea să intervină în situaţia de la Constantinopol. La Roma a fost hirotonit chiar de Papa, şi tot aici a aflat de moartea Sf. Ioan Gură de Aur.
Sf. Ioan Cassian a ajuns mai apoi la Marsilia, unde s-a ocupat de organizarea vieţii monahale, întemeind două mănăstiri, una de călugări şi alta de călugăriţe, în jurul anului 415. Opera rămasă de la Sfântul Ioan Cassian constă din trei lucrări, toate scrise în limba latină: „De Institutis coenobiorum et de octo principalium vitiorum remediis” (Despre aşezămintele creştineşti cu viaţă de obşte şi despre remediile împotriva celor opt păcate principale), în 12 cărţi; „Colationem Sanctorum Patrum XXIV” (Convorbiri cu Părinţii XXIV); „De incarnatione Domini contra Nestorium Libri VII” (Şapte cărţi despre Întruparea Domnului contra lui Nestorie). Aceasta din urmă a fost scrisă la cererea arhidiaconului Leon, ajuns apoi Papă, şi are între altele meritul de a prezenta pentru prima dată, Apusului, erezia lui Nestorie.
