Dorul după libertate şi adevăr nu poate fi eliminat
27.09.2009, Praga (Catholica) - La Castelul din Praga, astăzi la 6 PM, Papa Benedict al XVI-lea s-a întâlnit cu rectori ai universităţilor cehe, cu profesori şi reprezentanţi ai studenţilor, cu membri ai instituţiilor culturale de stat şi bisericeşti. „În timp ce unii susţin că problemele ridicate de religie, credinţă şi etică nu au vreun loc în domeniul raţiunii colective, a spus Sfântul Părinte, „această viziune nu este deloc axiomatică. Libertatea care este la baza exerciţiului raţiunii – într-o universitate sau în Biserică – are un scop precis: este îndreptată spre căutarea adevărului, şi astfel exprimă o dimensiune proprie creştinismului, care în fapt a condus la naşterea universităţii.”
„Marea tradiţie formativă, deschisă transcendentului, care stă la baza universităţilor din cuprinsul Europei, a fost în această ţară, ca şi în altele, sistematic subminată de ideologia reductivă a materialismului, de reprimarea religiei şi de suprimarea spiritului uman. În 1989 însă, lumea a fost martoră în moduri dramatice la răsturnarea unei ideologii totalitariste falimentare şi la triumful spiritului uman.” Papa Benedict a subliniat că „dorul după libertate şi adevăr este parte inalienabilă a umanităţii noastre comune. Nu poate fi niciodată eliminat; şi, după cum a arătat istoria, negarea lui pune mereu în pericol însăşi omenirea. Acestui dor caută să îi răspundă credinţa religioasă, diferitele arte, filosofia, teologia şi alte discipline ştiinţifice, fiecare cu metoda proprie, atât printr-o reflecţie atentă cât şi printr-o practică sănătoasă.”
Universităţile sunt responsabile „de iluminarea minţilor şi inimilor tinerilor de astăzi”, a continuat Pontiful, indicând că această sarcină „nu se reduce la o simplă acumulare de cunoştinţe sau aptitudini, ci este `paideia`, formarea umană în spiritul bogăţiei unei tradiţii intelectuale a cărei finalitate este viaţa virtuoasă. […] Ideea unei formări integrale, bazată pe unitatea cunoaşterii înrădăcinată în adevăr, trebuie repropusă. […] Cu masiva creştere în informaţii şi tehnologii vine tentaţia de detaşare a raţiunii de căutarea adevărului. […] Relativismul care rezultă oferă un camuflaj solid în spatele căruia se ascund noi ameninţări pentru autonomia instituţiilor academice. În timp ce perioada interferenţei din partea totalitarismului politic a crezut, nu se întâmplă oare adesea, pe întreg globul, ca exerciţiul raţiunii şi cercetarea academică să fie constrânse – subtil sau nu foarte subtil – să se plece în faţa presiunilor grupurilor de interese ideologice şi capcanei utilitarismului pe termen scurt ori al ţelurilor pragmatice?”
„Abilităţile de analiză şi de generare de ipoteze, combinate cu arta prudentă a discernământului, oferă un antidot eficient la atitudinile de concentrare asupra propriei persoane, de neimplicare şi câteodată chiar de alienare ce se găsesc uneori în societăţile noastre prospere, şi care în particular îi pot afecta pe tineri. Susţinătorii acestei excluderi pozitiviste a divinului din universalitatea raţiunii nu neagă doar ceea ce este una dintre cele mai profunde convingeri religioase, dar contraatacă însuşi dialogul dintre culturi pe care ei îl propun. O înţelegere a raţiunii care este surdă la divin şi care reduce religiile la spaţiul subculturilor, este incapabilă să intre în dialog culturilor de care lumea noastră are atât de urgentă nevoie.” După terminarea întâlnirii, Papa a mers la Nunţiatura Apostolică unde a rămas peste noapte.
Pe aceeaşi temă este şi videoştirea
