LC: Pe calea corectă. Dialogul catolico-ortodox
28.10.2009, Roma (Catholica) - Mons. Eleuterio F. Fortino, subsecretar al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, a fost unul dintre membrii părţii catolice din comisia de dialogul teologic dintre Biserica Catolică şi Bisericile Ortodoxe. Întors de la întâlnirea din Paphos, Cipru, Mons. Fortino a scris un articol pentru L`Osservatore Romano despre cele întâmplate, articol tradus de pr. Mihai Pătraşcu pentru Ercis.ro, de unde a fost preluat în ultima clipă şi în ultimul număr din Lumea Catholica.
„Comisia a lucrat în Cipru pe un proiect elaborat după sesiunea de la Ravenna”, aminteşte Mons. Fortino, „urmând metoda de pregătire concordată la începutul activităţii acestei comisii (Patmos-Rodi, 1980). În prima parte a anului 2008 au lucrat două subcomisii mixte, cu misiunea de a aduna elementele istorice care ţin mai mult de perioada examinată. Apoi s-a întâlnit comitetul mixt de coordonare (Elounda, Creta, 27 septembrie – 4 octombrie 2008), care a elaborat sinteza organică în formă de proiect de discuţie, supus sesiunii plenare din Cipru. Atât cercetarea din subcomisii cât şi sinteza comitetului de coordonare au ţinut cont de orientarea concordată la Ravenna care afirma că `autoritatea şi conciliaritatea sunt interdependente`, şi că atât la nivel diecezan, regional, cât şi la nivel universal există un protos, primus (Episcop, Mitropolit sau Patriarh, Episcop de Roma). Documentul, intrând mai direct în problematica despre protos la nivel universal, afirmă că `ambele părţi (catolicii şi ortodocşii) sunt de acord cu privire la faptul că Roma, ca Biserică ce prezidează în caritate, ocupa primul loc în taxis şi că Episcopul de Roma era, de aceea, protos între Patriarhi` (Ravenna, nr. 41).”
Sesiunea de la Paphos s-a concentrat pe examinarea câtorva mărturii istorice semnificative, cu privire la rolul avut de Episcopul de Roma în acea epocă. „Pentru moment, comisia a tratat elementele iniţiale pornind de la predica Sfinţilor Petru şi Paul la Roma, de la martiriul lor şi de la mormintele lor şi continuând prin intermediul părinţilor apostolici: mărturii importante sunt Scrisoarea Bisericii din Roma adresată creştinilor din Corint, scrisoare atribuită Papei Clement pentru reconcilierea credincioşilor din Corint cu preoţii lor; Scrisoarea Sfântului Ignaţiu din Antiohia care indică Roma ca Biserica ce `prezidează în caritate` (prokathemene tes agapes); afirmaţia Sfântului Irineu conform căreia orice Biserică trebuie să concorde (convenire) cu ea, din cauza originii sale şi a autorităţii sale (propter potentiorem principalitatem); precum şi controversa cu privire la data Paştelui dintre Anicet şi Policarp, Victor şi Episcopii din Asia, gândirea lui Ciprian şi aşa mai departe. Pentru toate elementele care se referă la temă şi care sunt examinate trebuie concordată identificarea exactă şi o dorită şi posibilă interpretare comună. De aceea, studiul este exigent şi delicat şi va fi continuat la următoarea sesiune plenară de anul viitor. Discuţia care a fost la sesiunea din Cipru ar trebui să faciliteze un parcurs mai vioi în stadiul următor.”
Mons. Fortino mai aminteşte în material de Liturghia de duminică, 18 octombrie, din biserica Phaneromeni, tot la Nicosia, prezidată de Arhiepiscopul Chrysostomos, primat al Bisericii din Cipru. Liderul ortodox, „referindu-se `cu simţ de responsabilitate faţă de lumea creştină` la faptul că `Biserica din Cipru, cea mai veche din Europa`, găzduieşte anul acesta dialogul dintre ortodocşi şi catolici, a afirmat: `Acest dialog teologic este cel mai important în contextul dialogurilor teologice oficiale dintre Biserica Ortodoxă şi ceilalţi creştini, care sunt coordonate de Patriarhia Ecumenică`. A amintit de importanţa rugăciunii pentru dialog şi, adresându-se direct, a contestat `acel mic segment de ortodocşi` care, bazându-se greşit pe canoane citite în afara contextului, refuză rugăciunea comună. L-a invocat pe Duhul Sfânt asupra lucrărilor comisiei. Sesiunea a fost închisă cu vesperele din sărbătoarea Sfântului Apostol Iacob, în Catedrala din Paphos, celebrate de acelaşi Arhiepiscop.”
Subsecretarul dicasterului pentru ecumenism subliniază şi că „Biserica din Grecia a luat poziţie împotriva segmentelor critice faţă de ecumenism. Adunarea ierarhiei, la reuniunea din 16 octombrie 2009, a declarat: `Dialogul trebuie să fie continuat, însă în cadrul normativei ecleziologice şi canonice ortodoxe, apoi mereu în acord cu Patriarhia Ecumenică, aşa cum a fost stabilit cu decizie pan-ortodoxă. Reprezentanţii Bisericii noastre în acest dialog au cunoştinţă clară despre teologia ortodoxă, despre ecleziologie şi despre Tradiţia ecleziastică.` Discuţia despre schema pregătită de comitetul mixt de coordonare va fi continuată la următoarea sesiune plenară de anul viitor. S-a decis ca sesiunea să aibă loc între 20-27 septembrie 2010 la Viena, găzduită de Arhiepiscopul de Viena, Cardinalul Christoph Schonborn. Astfel, acest important dialog înaintează, cu pas lent, dar mereu orientat spre ţinta comuniunii depline, aşa cum s-a concordat în documentul pregătitor pentru începerea dialogului dintre catolici şi ortodocşi.”

Pentru Biserica Ortodoxa dialogul religios inseamna, posibilitatea dea obtine concesii din partea catolicilor intru, vederea construirii de Biserici Ortodoxe in tarile catolice! Daca ar fi fost cat de cat ineresata de dialog ar fi facut un prim pas prin aceea dea repara atat cat este cu putinta, nedreptatea facuta impotriva greco-catolicilor! Ma intreb: care este Dumnezeul lor?