Giulgiul din Torino provoacă rugăciuni, curiozitate, dispute ştiinţifice
09.02.2010, Vatican (Catholica) - Giulgiul din Torino, pe care mulţi creştini îl consideră a fi pânza în care a fost înmormântat Isus, va fi expus public în această primăvară, într-un timp în care experţii dezbat noi afirmaţii cu privire la pânza de in de peste 4m. Papa Benedict al XVI-lea intenţionează să vadă Giulgiul în timpul unei călătorii de o zi la Torino, la începutul lunii mai. Mulţi observatori se întreabă cum va vorbi Papa despre pânză: ca despre un semn, o icoană sau – aşa cum a caracterizat-o Papa Ioan Paul al II-lea – o relicvă.
Ultima expunere publică a Giulgiului a avut loc în urmă cu 10 ani, când peste un milion de persoane au stat la coadă să îl vadă în catedrala din Torino. Oficialii prevăd mulţimi similare pentru expunerea din perioada 10 aprilie – 23 mai 2010, şi vizitatorii sunt îndemnaţi să îşi facă rezervare online la adresa: www.sindone.org. Pelerinii vin să vadă cu proprii ochi Giulgiul despre care poate au citit sau pe care l-au zărit la televizor. Majoritatea pleacă impresionaţi de ceea ce au văzut: o imagine estompată a unui bărbat cu barbă care pare să fi fost biciuit, încoronat cu spini şi răstignit.
Testele cu Carbon-14 din 1988 au datat pânza ca fiind din Evul Mediu, şi păreau să confirme teoria că era vorba doar de o înşelătorie pioasă. Dar de atunci încoace, unii experţi au criticat metodologia testării, explicând că bucăţile mici folosite ar fi putut fi luate din zone ale pânzei care au fost cârpite în timpurile medievale. Giulgiul a fost de asemenea analizat din punct de vedere chimic, iar imaginea lui introdusă în computer şi prelucrată electronic. Până acum, nimeni nu a putut să explice pe deplin cum a fost transferată imaginea pe pânză, deşi experţii au avansat teorii mergând de la reacţii enzimatice la acţiune solară.
Expunerea publică din această primăvară va fi prima de după restaurarea Giulgiului din 2002, prin care au fost îndepărtate peticele cu care a fost cârpit şi o bucată mare de pânză datând de mai târziu. În pregătirea expunerii, Arhidieceza de Torino a făcut pasul neobişnuit de a închide catedrala timp de trei luni, pentru amenajarea zonei în care poate fi văzut Giulgiul şi a expoziţiei informative pe care vizitatorii o vor putea vedea în timp ce stau la coadă. Sosirea Papei Benedict al XVI-lea este un mare eveniment pentru organizatori. Mulţi catolici privesc spre Roma pentru îndrumare cu privire la felul în care să se raporteze la Giulgiu. Papa este precaut cu privire la valoarea semnelor, a apariţiilor şi a revelaţiilor particulare, dar pare să considere Giulgiul din Torino ca făcând parte dintr-o categorie diferită. În cartea sa „Spiritul Liturgiei”, pe atunci Cardinalul Joseph Ratzinger a scris că Giulgiul este „o imagine cu adevărat misterioasă, pe care nici o tehnică artistică umană nu a fost capabilă să îl producă”.
În meditaţiile lui la Calea Crucii din Vinerea Mare din Roma, cu puţin timp înainte de alegerea sa ca Papă în 2005, a scris cu privire la Staţiunea a XI-a „Isus este răstignit pe Cruce”: „Giulgiul din Torino ne permite să ne facem o idee despre incredibila cruzime a acestei proceduri”. El a oferit apoi o reflecţie inspirată de figura de pe Giulgiu: „Să ne oprim înaintea acestei imagini a durerii, înaintea Fiului lui Dumnezeu în suferinţă. Să privim la El în momente de îngâmfare şi plăcere, pentru a învăţa să respectăm limitele şi să vedem superficialitatea tuturor bunurilor care sunt doar materiale. Să privim la El în momente de încercare şi suferinţă, şi să înţelegem că atunci suntem cel mai aproape de Dumnezeu”.
