Deschiderea la Roma a dosarului pentru beatificarea Episcopului Durcovici
09.02.2010, Iaşi (Catholica) - Luni, 8 februarie 2010, în prezenţa Mons. Giacomo Pappalardo, cancelarul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor, a pr. Isidor Iacovici, postulatorul cauzei de beatificare a Episcopului martir Anton Durcovici, şi a unui grup restrâns de participanţi, s-a deschis la Roma dosarul de beatificare a Episcopului Durcovici. Evenimentul a avut loc în cadrul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor. După încheierea fazei diecezane la Iaşi, se explică în relatarea de pe Ercis.ro, dosarul a ajuns la Roma. Prin deschiderea lui la sediul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor începe faza romană, un nou drum în ceea ce priveşte apropierea Episcopului martir Anton Durcovici de cinstea altarelor.
Va fi vorba şi de o muncă mai asiduă din partea Diecezei de Iaşi în a pune la dispoziţia Congregaţiei materialele necesare care să ateste viaţa de sfinţenie şi mărturia finală dată în favoarea lui Cristos şi a Bisericii sale de către Episcopul martir. Dosarul deschis prezintă efortul făcut până acum în această direcţie de Dieceza de Iaşi, rod al rugăciunii Episcopilor, preoţilor şi credincioşilor, dar şi al celor care au lucrat „pe teren” pentru a aduna mărturii, dovezi concrete, documente, dar şi alte însemnări deosebit de necesare unui astfel de drum. Mons. Giacomo Pappalardo s-a arătat optimist în ceea ce priveşte conţinutul dosarului şi l-a încurajat pe postulator, ca şi pe cei prezenţi, în a continua munca începută, până când, într-o zi, Episcopul Durcovici va fi ridicat la cinstea altarelor, iar credincioşii se vor putea adresa cu şi mai multă credinţă lui Dumnezeu prin mijlocirea lui.
Pr. Isidor Iacovici, în calitate de nou postulator al cauzei de beatificare, faza romană, a făcut o prezentare succintă a contextului istoric în care s-a născut Episcopul, a trăit şi a fost chemat să dea mărturia supremă. A vorbit apoi despre ce a însemnat martiriul în perioada comunistă şi cum erau chemaţi să îşi dea viaţa pentru credinţă episcopii, preoţii şi credincioşii Bisericii. Spre final, s-a referit în mod strict la figura emblematică a Episcopului Anton Durcovici, cel care, din mărturiile strânse, s-a remarcat printr-o viaţă de credinţă profundă, prin oferirea totală de sine lui Cristos şi Bisericii Sale, printr-o devoţiune specială faţă de Inima Neprihănită a Mariei şi prin curajul său în faţa morţii, survenită în închisoarea de la Sighet.
Imagini
