Noul secretar de stat: Vreau să fiu contagiat de simplitatea Papei Francisc
10.10.2013, Caracas (Catholica) - Simplu, modest, plăcut, fără grabă, se prezintă sigur şi mulţumind. Recunoaşte că, iniţial, din prudenţă, nu voia să acorde interviuri în presă, dar acordând interviu unuia „nu poţi să nu îi primeşti pe ceilalţi”. Încă Nunţiu în Venezuela, de la Caracas ne spune că având un Papă argentinian „spaniola este, astăzi, limba lumii”. Va lua în posesie funcţia de secretar de stat al Sfântului Scaun, cel mai aproape de Sfântul Părinte, la 15 octombrie. Papa îi va mulţumi Cardinalului Bertone pentru slujirea sa în aceşti ani, şi, în cadrul aceluiaşi eveniment, Mons. Parolin se va pune la dispoziţia Papei Francisc, după care va putea demonstra bunele sale calităţi ca diplomat. Ajunge în Vatican la vârsta de 58 de ani.
– Cum aţi primit vestea numirii dumneavoastră?
– Cererea Papei a fost pentru mine o surpriză. Ştiam că numele meu era unul dintre numele care se luau în considerare, dar sunt sincer când spun că nu mă gândeam niciodată la o numire la acest nivel. Este o funcţie cu multă responsabilitate. Am rămas foarte impresionat. Oricum, mă simt senin, chiar dacă atunci când mă gândesc… am mers la Bazilica „Sfânta Tereza”, la Caracas, unde se află imaginea lui Cristos Nazarineanul a Sfântului Paul, mi se pare că este o altă imagine asemănătoare la Sevilla, şi am stat în faţa lui Dumnezeu şi m-am rugat: „Doamne, de data asta îţi revine ţie să-mi spui”.
– Care va fi misiunea dumneavoastră ca numărul doi? Cum credeţi că va fi să lucraţi cu Papa Francisc, dată fiind funcţia de mare încredere şi aşa de apropiată de Sfântul Părinte?
– Va trebui să îl ajut pe Papa. Văd că duce înainte misiunea sa cu multă bucurie şi sper ca să îmi transmită această bucurie, această simplitate a spiritului. Îndeosebi, sper să fiu contagiat – pentru că într-adevăr îl admir – de spiritualitatea sa, de raportul său cu Dumnezeu.
– Aţi avut contacte cu el în aceşti ani, Dvs. trăind în Venezuela, în timp ce Papa era Arhiepiscop de Buenos Aires?
– Nu am avut mult contact cu el, numai în câteva ocazii. Mă uimeşte să văd simplitatea cu care poartă asupra sa această „funcţie”. Sper să pot învăţa de la el. Tinerii trebuie să înveţe de la bătrâni şi mie îmi spun că sunt tânăr – chiar dacă nu sunt chiar aşa de tânăr -, motiv pentru care trebuie să observ.
– Sunteţi un diplomat şi cunoaşteţi realitatea din Asia şi din Orientul Mijlociu. Acum, cu toate aceste conflicte, ce anume ne puteţi spune despre situaţia din Siria şi despre rolul Papei Francisc la nivel internaţional?
– Determinarea Papei pentru pace a fost foarte importantă; a asculta Biserica este singura cale. A pus toate mijloacele Bisericii în favoarea păcii. În afară de celelalte acte concrete pe care le cunoaştem cu toţii, cu toate persoanele de bunăvoinţă, a determinat diplomaţia vaticană să facă tot posibilul pentru pace. Eu cred că acesta este rolul nostru, rolul Bisericii. Aceasta justifică şi prezenţa Bisericii la nivel internaţional. Aceasta este lucrarea ei pentru binele comun. Biserica trebuie să fie acolo. Obiectivul diplomaţiei vaticane este să lucreze pentru pace.
– „Biserica trebuie să fie în slujba lumii cu identitatea sa. În caz contrar, nu ar fi în slujba lumii.” Astăzi, încotro trebuie Biserica să meargă? Care sunt provocările sale?
– În mod deosebit, aş vrea să notez că nu există nimic nou. Biserica a mers mereu în acea direcţie, dar este adevărat şi că acum există un aer nou, proaspăt: există spontaneitate. Trebuie amintit că Biserica există în funcţie de lume şi acum trebuie dată o emfază mai mare la ceea ce avem. Biserica trebuie să fie în slujba lumii cu identitatea ei. Acest lucru este foarte important şi trebuie pus accentul pe asta. Dacă nu ar fi aşa, nu ar aduce slujire lumii. Aceasta este baza dialogului cu ceilalţi, cu celelalte religii. Aşa este apropierea de alţii, de lume, fără a pierde o identitate puternică. Noi trebuie să fim „sare şi lumină”. Noi nu putem fi numai sare sau lumină. (SARE, adică să dea gust, să comunice să transmită, să contagieze pe alţii cu ceea ce unul trăieşte. LUMINĂ, suntem chemaţi să fim o mică lumină în mijlocul lumii, oferind lui Dumnezeu…).
– După Nunţiatura din Venezuela, unde Biserica în mod sigur a fost obligată să medieze într-o societate foarte împărţită… la ce vă aşteptaţi de la primele Dvs. zile în Vatican? Ce credeţi că veţi găsi?
– Înainte de toate, trebuie să ascult. Am fost aşa de cufundat în realitatea din Venezuela încât nu am avut timp pentru altceva. Trebuie să asimilez toate problemele imediat ce ajung, să mă actualizez. Papa, cum se ştie, vrea să reformeze Curia, organismele vaticane. A încredinţat acest lucru unui grup de opt Cardinali, experţi în diferite direcţii. Vrea să reformeze structura Bisericii prin munca acestei Comisii. Eu mă pun în faţa lui Dumnezeu. Domnul vorbeşte prin istorie, El ne va spune ce trebuie să facem.
– În ce zi veţi ajunge la Roma? Când veţi lua în posesie funcţia dumneavoastră?
– La 15 octombrie, ziua Sfintei Tereza a lui Isus. Va fi un act privat, o întâlnire a Sfântului Părinte cu membrii din secretariatul de stat. Mai întâi se va desfăşura actul de mulţumire al Papei Francisc faţă de Cardinalul Bertone şi, după aceea, intrarea mea în noua funcţie. (Interviu preluat de pe Koraym.org, tradus de pr. Mihai Pătraşcu pentru Ercis.ro)
