Arhiepiscopul Claudio Maria Celli despre „Evangelii Gaudium”
27.11.2013, Vatican (Catholica) - „Papa foloseşte un limbaj senin, cordial, direct în sintonie cu stilul manifestat în aceste luni de pontificat”, a afirmat Arhiepiscopul Claudio Maria Celli, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Comunicaţiile Sociale, la conferinţa de presă de ieri, de prezentare a exortaţiei apostolice „Evangelii Gaudium” (Bucuria Evangheliei). Au mai vorbit la această conferinţă de presă Arhiepiscopul Rino Fisichella, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Noii Evanghelizări, şi Arhiepiscopul Lorenzo Baldisseri, secretar general al Sinodului Episcopilor.
Capul dicasterului pentru media a admis că „Papa este pe deplin conştient că actuala societate a informaţiei este sătulă în mod nediscriminat de date, care ajung să ne ducă la o cutremurătoare superficialitate în momentul tratării problemelor morale. Pentru acest motiv, Papa subliniază că este necesară o adevărată educaţie care să înveţe să se gândească în mod critic şi să ofere un corespunzător parcurs de maturizare a valorilor (nr. 64). Documentul recunoaşte de asemenea că actualele posibilităţi mai mari de comunicare se pot traduce în posibilităţi mai ample de întâlnire între toţi. De aici exigenţa de a descoperi şi a transmite mistica trăirii împreună, a amestecării, a întâlnirii (nr. 87).”
Mons. Celli a mai subliniat un aspect de care Papa este conştient „rapiditatea comunicării de astăzi şi de modul în care uneori mijloacele media fac o selecţie interesată a diferitelor conţinuturi. Iată pentru ce există riscul ca mesajul să apară mutilat şi redus la aspecte secundare. Există riscul ca unele probleme din învăţătura morală a Bisericii să rămână în afara contextului care le dă sens sau ca uneori mesajul să pară că se identifică cu acele aspecte secundare care nu manifestă inima autentică a mesajului lui Isus Cristos.” Şi a mai tras o concluzie din textul exortaţiei: „Vestirea trebuie să se concentreze pe esenţial, pe ceea ce este mai frumos, mai mare, mai atrăgător şi în acelaşi timp mai necesar. Deci propunerea trebuie să se simplifice fără a pierde din această cauză profunzimea şi adevărul şi să devină astfel mai convingătoare şi radioasă (nr. 35).”
Prelatul a mai spus: „În această privinţă, Papa aminteşte că ‘uneori, ascultând un limbaj complet ortodox, ceea ce credincioşii primesc, din cauza limbajului pe care ei îl folosesc şi îl înţeleg, este ceva ce nu corespunde adevăratei evanghelii a lui Isus Cristos’ şi în această linie insistă subliniind că ‘având intenţia sfântă de a le comunica lor adevărul despre Dumnezeu şi despre fiinţa umană, în unele ocazii le dăm un dumnezeu fals sau un ideal uman care nu este cu adevărat creştin. În acest mod suntem fideli faţă de o formulare, dar nu transmitem substanţe’ (nr. 41).” A amintit şi de abordarea predicilor de către Pontif. „Cunoscând stilul comunicativ al papei Francisc nu surprinde că, în acest context, subliniază faptul că unul din eforturile cele mai necesare este acela de a învăţa să se folosească imagini în predică, ‘adică a vorbi cu imagini’ (nr. 157) şi aici chiar în această exortaţie descoperim că la originea stilului său comunicator este învăţătura pe care un vechi învăţător al său i-a dat-o tânărului Bergoglio: ‘o omilie bună trebuie să conţină o idee, un sentiment, o imagine’.”
„Termin această intervenţie a mea cu un alt citat prospectiv al Papei Francisc care dă sens activităţii noastre comunicative în Biserică: ‘Trebuie avut curajul de a găsi noile semne, noile simboluri, un nou trup pentru transmiterea cuvântului, diferitele forme de frumuseţe care se manifestă în diferite domenii culturale’ (nr. 167). Aceasta este provocarea pe care Papa Francisc ne-o adresează nouă tuturor şi, în ceea ce mă priveşte, provocare pe care Consiliul Pontifical al Comunicaţiilor Sociale vrea să o asume în plinătate şi să răspundă la ea în mod pozitiv.”
