Papa Francisc: Fecioara Maria îi însoțește pe tineri în drumul spre Panama 2019
22.03.2017, Vatican (Catholica) - După întâlnirea sa cu tinerii la Cracovia, „unde am celebrat împreună a XXXI-a Zi Mondială a Tineretului și Jubileul Tinerilor, în contextul Anului Sfânt al Milostivirii”, Papa Francisc îi invită din nou pe tineri la drum, spre „următoarea țintă a pelerinajului nostru”, Panama, în 2019. „Ne va însoți pe acest drum Fecioara Maria, cea pe care toate generațiile o numesc fericită (cf. Luca 1,48)… Anul acesta (2017) vom reflecta despre credința Mariei când în Magnificat a spus: ‘Mi-a făcut lucruri mari Cel Atotputernic’ (Luca 1,49). Tema din anul următor (2018) – ‘Nu te teme, Marie, pentru că ai aflat har la Dumnezeu’ (Luca 1,30) – ne va face să medităm asupra carității pline de curaj cu care Fecioara a primit vestea îngerului. ZMT 2019 va fi inspirată din cuvintele ‘Iată slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău’ (Luca 1,38), răspuns al Mariei dat îngerului, încărcat de speranță.”
Pontiful a subliniat mai întâi graba Mariei de a merge să o viziteze pe verișoara ei, Elisabeta: „Maria este foarte tânără; ceea ce i-a fost vestit este un dar imens, dar comportă și provocări foarte mari; Domnul a asigurat-o de prezența Sa și de sprijinul Său, dar atâtea lucruri sunt încă întunecate în mintea și în inima sa. Și totuși Maria nu se închide în casă, nu se lasă paralizată de frică sau de orgoliu. Maria nu este tipul care pentru a se simți bine are nevoie de o canapea bună unde să stea comodă și în siguranță.”
Întâlnirea dintre cele două femei „este plină de prezența Duhului Sfânt și încărcată de bucurie și de uimire”. Elisabeta o binecuvântează pe Maria, și ea, la rândul ei, răspunde cu cântarea Magnificat, în care găsim expresia: „Mi-a făcut lucruri mari Cel Atotputernic” (v. 49). „Este o rugăciune revoluționară, cântarea unei tinere pline de credință, conștientă de limitele sale dar încrezătoare în milostivirea divină. Această mică femeie curajoasă aduce mulțumire lui Dumnezeu pentru că a privit la micimea sa și pentru lucrarea de mântuire pe care a făcut-o asupra poporului, asupra săracilor și a celor umili… Cântarea ei ne ajută să înțelegem milostivirea Domnului ca motor al istoriei, a fiecăruia dintre noi și a întregii omeniri.”
„Când Dumnezeu atinge inima unui tânăr, acesta devine capabil de acțiuni cu adevărat grandioase”, i-a încurajat Pontiful pe tineri. Domnul „nu se oprește la ceea ce suntem sau la ceea ce am făcut. Dimpotrivă, în momentul în care ne cheamă, El privește tot ceea ce am putea să facem, toată iubirea pe care suntem capabili să o dăruim”. Papa i-a mai însemnat pe tineri să nu fie deconectați de trecut, după modelul Mariei care, în Magnificat, „dă glas de laudă poporului său, istoriei sale”. „Istoria noastră personală se inserează într-o lungă urmă, într-un drum comunitar care ne-a precedat de-a lungul secolelor… Biserica poartă în sine o lungă tradiție, care se transmite din generație în generație, îmbogățindu-se în același timp din experiența fiecărui individ. Și istoria voastră găsește locul său în interiorul istoriei Bisericii.”
„Atâția spun că voi tinerii sunteți zăpăciți și superficiali. Nu sunt deloc de acord! Însă trebuie recunoscut că în aceste timpuri ale noastre este nevoie să se recupereze capacitatea de a reflecta asupra propriei vieți și a o proiecta spre viitor. A avea un trecut nu este același lucru cu a avea o istorie. În viața noastră putem avea atâtea amintiri, dar câte dintre ele construiesc cu adevărat memoria noastră? Câte sunt semnificative pentru inima noastră și ajută să dăm un sens existenței noastre?… Fiți protagoniști ai istoriei voastre, decideți viitorul vostru!”
Sfântul Părinte i-a sfătuit, de asemenea, pe tineri, cum să rămână conectați, urmând exemplul Mariei, care „păstra toate lucrurile meditându-le în inima sa”. „Această simplă tânără din Nazaret ne învață cu exemplul său să păstrăm amintirea evenimentelor vieții, dar și să le punem împreună, reconstruind unitatea fragmentelor, care unite pot să compună un mozaic. Cum ne putem exercita concret în acest sens? Vă dau câteva sugestii. La sfârșitul fiecărei zile ne putem opri pentru câteva minute ca să ne amintim de momentele frumoase, de provocări, de ceea ce a mers bine și de ceea ce a mers strâmb. Astfel, în fața lui Dumnezeu și în fața noastră, putem manifesta sentimentele de recunoștință, de căință și de încredințare, dacă vreți chiar notându-le într-un caiet, un soi de jurnal spiritual.”
„Citind Magnificat ne dăm seama cât de mult cunoștea Maria Cuvântul lui Dumnezeu. Fiecare verset din această cântare are o paralelă a sa în Vechiul Testament… Maria adună patrimoniul de credință al poporului său și îl recompune într-o cântare complet a ei, dar care este în același timp cântarea întregii Biserici. Și toată Biserica o cântă cu ea. Pentru ca și voi, tinerii, să puteți cânta un Magnificat în întregime al vostru și să faceți din viața voastră un dar pentru întreaga omenire, este fundamental să vă legați din nou cu tradiția istorică și rugăciunea celor care v-au precedat. De aici importanța de a cunoaște bine Biblia, Cuvântul lui Dumnezeu, de a-l citi în fiecare zi confruntându-l cu viața voastră, citind evenimentele zilnice în lumina a ceea ce Domnul vă spune în Sfintele Scripturi.”
Maria ne învață de asemenea „să trăim cu o atitudine euharistică, adică să aducem mulțumire, să cultivăm lauda, să nu ne fixăm numai pe probleme și pe dificultăți. În dinamica vieții, rugăciunile de astăzi vor deveni motive de mulțumire de mâine. Astfel, participarea voastră la Sfânta Liturghie și momentele în care veți celebra Sacramentul Reconcilierii vor fi în același timp culme și punct de plecare: viețile voastre se vor reînnoi în fiecare zi în iertare, devenind laudă perenă adusă Celui Atotputernic”.
Invitând și la o fidelitate creativă pentru a construi timpuri noi, Papa a întărit faptul că „a ști să comemorăm trecutul nu înseamnă a fi nostalgici sau a rămâne alipiți de o perioadă determinată a istoriei, ci a ști să recunoaștem propriile origini, pentru a ne întoarce mereu la esențial și a ne lansa cu fidelitate creativă în construirea de timpuri noi… Este un dar al cerului a putea vedea că mulți, cu nedumeririle, visele și întrebările voastre, vă opuneți celor care spun că lucrurile nu pot să fie diferite. O societate care valorizează numai prezentul și tinde și să devalorizeze tot ceea ce se moștenește de la trecut, ca de exemplu instituțiile căsătoriei, a vieții consacrate, a misiunii sacerdotale. Acestea ajung să fie văzute ca lipsite de semnificație, ca forme depășite.”
„Nu vă lăsați înșelați! Dumnezeu a venit să lărgească orizonturile vieții noastre, în toate direcțiile. El ne ajută să dăm trecutului valoarea cuvenită, pentru a proiecta mai bine un viitor de fericire: dar acest lucru este posibil numai dacă se trăiesc autentice experiențe de iubire, care se concretizează în descoperirea chemării Domnului și în aderarea la ea. Și acesta este singurul lucru care ne face cu adevărat fericiți.” „Tânăra din Nazaret, care în toată lumea a asumat mii de chipuri și nume pentru a se apropia de fiii săi”, a spus în încheiere Papa, cu referire la aparițiile Fecioarei Maria din întreaga lume, „să mijlocească pentru fiecare dintre noi și să ne ajute să cântăm lucrările mari pe care Domnul le săvârșește în noi și prin noi”.
