Papa Francisc: Adevărata umilință presupune acceptarea înjosirilor
29.01.2018, Vatican (Catholica) - „Nu există o adevărată umilință fără umilire, fără înjosire”, a susținut Papa Francisc în predica de la Sfânta Liturghie celebrată în cursul dimineții de luni, 29 ianuarie 2018, în capela Casei Santa Marta din Cetatea Vaticanului. Pontiful a făcut un comentariu la lecturile biblice ale celebrării euharistice, punând accentul pe prima lectură, în care se vorbește de umilirile pe care le-a întâmpinat regele David (2Sam 15,13-14.30; 16,5-13a). David era un om viteaz, cu un suflet nobil, dar și un om păcătos care căzuse în adulter și omucidere. Cu toate acestea, Biserica îl venerează ca sfânt pentru că, a subliniat Papa, „el s-a lăsat transformat de Domnul, s-a lăsat iertat”, s-a căit de păcatele sale, dar și pentru că avea „acea capacitate nu atât de simplă de a recunoaște că este păcătos”.
Când fiul său, Absalom, organizează o revoltă împotriva lui, David nu se gândește cum să-și salveze viața, ci poporul, templul, chivotul legământului, citim în materialul de pe situl Radio Vatican. În fața revoltei, David fuge: „un gest care pare să fie de lașitate, însă este unul curajos. Mergând cu capul acoperit și desculț, David fuge în lacrimi. La înfrângere și fugă, se adaugă insultele, pe care el, punându-și speranța în Domnul, le acceptă cu toate că cei din jurul său erau dispuși să îl apere.
Mergând pe Muntele Măslinilor, David prevestește figura lui Isus care urcă pe Muntele Calvar ca să-și dea viața în mijlocul insultelor și pus deoparte. „Uneori ne gândim că umilința înseamnă să stai liniștit, să mergi cu capul plecat, uitându-te în jos. Dar și porcii merg cu capul în jos, și aceasta nu este considerată o umilință. Este o umilință prefăcută, la preț redus, care nu mântuiește, nici nu ocrotește inima. Este bine să ne gândim la următorul lucru: nu există umilință adevărată fără umiliri, fără înjosiri, și dacă nu ești în stare să suporți, să duci pe umerii tăi o înjosire, nu ești umil, nu ești smerit. Te faci, dar nu ești”.
David ia asupra sa păcatele proprii. „David este sfânt. Isus, cu sfințenia lui Dumnezeu, este Cel sfânt”, a spus mai departe Sfântul Părinte. „David este păcătos, Isus este păcătos dar cu păcatele noastre. Amândoi, însă, sunt umiliți”. „Există întotdeauna ispita de a lupta împotriva celui care ne calomniază, împotriva celui care ne aduce umiliri, care ne face să ne rușinăm, ca acest Simei. David spune: nu. Domnul spune: nu. Calea de urmat nu este aceasta. Calea este aceea a lui Isus, profetizată de David: a suporta umilirile. ‘Poate că Domnul – spunea David – se va uita la mâhnirea mea și îmi va face binele în schimbul înjosirilor de astăzi’. A duce umilirile cu speranță”.
Papa Francisc a continuat arătând că umilința nu înseamnă a se justifica imediat în fața ofenselor, căutând să pari bun: „Dacă nu știi să trăiești o umilire, nu ești umil”. Aceasta este „regula de aur”. „Să-i cerem Domnului harul umilinței, dar cu umiliri. Era o soră care spunea: eu sunt umilă, dar umilită, niciodată! Nu, nu există umilință fără umilire. Să cerem harul acesta. Și chiar dacă cineva este curajos, poate să ceară – cum ne învață Sfântul Ignațiu – poate să-i ceară Domnului să-i trimită umiliri ca să fie tot mai mult asemenea Lui”.
