Institutele Seculare, laboratoare de dialog cu lumea contemporană

03.02.2007, Vatican (Catholica) - „Existenţa voastră în lume să fie semn al existenţei voastre în Cristos”, este îndemnul puternic al Papei Benedict al XVI-lea adresat membrilor Institutelor Seculare, primiţi în dimineaţa zilei de sâmbătă, 3 februarie 2007, cu ocazia Simpozionului internaţional prin care s-au marcat 60 de ani de la promulgarea de către Papa Pius al XII-lea, la 2 februarie 1947, a Constituţiei Apostolice Provida Mater Ecclesia. Papa a explicat că Institutele Seculare sunt „unul dintre nenumăratele daruri prin care Duhul Sfânt însoţeşte drumul Bisericii”, informează Radio Vatican. Potrivit canoanelor Bisericii, „Institutul Secular este un institut de viaţă consacrată în care credincioşii, trăind în lume, tind la desăvârşirea dragostei şi se străduiesc să contribuie la sfinţirea lumii mai ales lucrând în interiorul ei” (CIC, can. 710). Este vorba de o formă de viaţă consacrată intermediară, între viaţa creştină laicală şi cea călugărească.

La începutul audienţei, Sfântul Părinte a fost salutat de Cardinalul Franc Rodé, prefect al Congregaţiei pentru Institutele de Viaţă Consacrată şi Societăţile de Viaţă Apostolică, şi de Ewa Kusz, preşedinta Conferinţei Mondiale a Institutelor Seculare. Locul apostolatului vostru, a fost îndemnul Papei, să fie toată realitatea umană, „nu numai înăuntrul comunităţii creştine”. El i-a invitat pe membrii Institutelor Seculare să vestească Evanghelia „în comunitatea civilă unde relaţia se actualizează în căutarea binelui comun, în dialogul cu toţi, fiind chemaţi să mărturisească acea antropologie creştină care constituie propunerea de sens într-o societate dezorientată şi confuză de climatul multicultural şi multireligios ce o caracterizează”.

Documentul Provida Mater Ecclesia, a continuat Pontiful, a reprezentat „un punct de plecare al unui drum menit să traseze o nouă formă de consacrare”: aceea de credincioşi laici şi a preoţilor diecezani „chemaţi să trăiască cu radicalitate evanghelică realitatea seculară în care se află cufundaţi”. De aici îndemnul la fi din ce în ce mai pasionaţi purtători în Cristos Isus ai sensului lumii şi al istoriei. „Adevărata voastră pasiune se naşte din faptul de a fi descoperit frumuseţea lui Cristos, a modului său unic de a iubi, a întâlni şi a vindeca viaţa, a o înveseli, a o încuraja. Şi aceasta este frumuseţea pe care vieţile voastre vor să o cânte, pentru ca existenţa voastră în lume să fie semn al existenţei voastre în Cristos.”

Opera mântuirii „s-a împlinit nu în contradicţie, ci înăuntrul şi prin istoria oamenilor”. Însuşi actul răscumpărător, a mai spus Pontiful, „s-a petrecut în contextul timpului şi al istoriei, şi s-a supus planului lui Dumnezeu înscris în opera ieşită din mâinile Sale”. Este trasat astfel cu claritate drumul sfinţirii vieţii: „adeziunea în spirit de dăruire la planul mântuitor manifestat de Cuvântul revelat, solidaritatea cu istoria, căutarea voinţei Domnului înscrisă în evenimentele umane conduse de providenţa Sa”. Papa a amintit apoi că face parte din misiunea seculară „angajamentul pentru edificarea unei societăţi care să recunoască, în diferitele domenii, demnitatea persoanei şi valorile de nerenunţat pentru realizarea ei deplină”: „Simţiţi-vă chemaţi în cauză de orice durere, de orice injustiţie, precum şi de orice căutare de adevăr, de frumuseţe şi de bunătate, nu pentru că aţi avea soluţia la toate problemele, ci pentru că orice împrejurare în care omul trăieşte şi moare constituie pentru voi ocazia de a mărturisi opera aducătoare de mântuire a lui Dumnezeu”.

Papa Benedict al XVI-lea reamintit că a conforma propria viaţă cu Cristos cere „angajamente şi gesturi concrete”. Membrii Institutelor Seculare „trăiesc în condiţiile obişnuite ale lumii” şi sunt, de aceea, chemaţi să discearnă semnele timpului, în lumina Evangheliei: „Tocmai de aici derivă actualitatea persistentă a carismei voastre, pentru că acest discernământ trebuie să se realizeze nu din afara realităţii, ci din interior, printr-o deplină implicare. Aceasta se petrece prin intermediul relaţiilor zilnice pe care le puteţi stabili în raporturile familiale şi sociale, în activitatea profesională, în ţesutul comunităţii civile şi ecleziale”. Întâlnirea cu Cristos, a adăugat Sfântul Părinte, „obligă la întâlnirea cu oricine, deoarece dacă Dumnezeu se realizează doar în comuniune, şi omul doar în comuniune îşi va găsi plinătatea”. „Biserica”, a spus în încheiere Papa adresându-se Institutelor Seculare, „are nevoie şi de voi pentru a-şi completa misiunea”.