Liturghie în cinstea Fericitului Anton Durcovici
12.12.2025, Iași (Catholica) - La 10 decembrie 2025 s-au împlinit 74 de ani de la moartea Episcopului martir Anton Durcovici, în închisoarea de la Sighetu Marmației. În cinstea celui declarat fericit în anul 2014 s-a fixat ca dată de comemorare în calendarul liturgic ziua morții sale. În Catedrala „Sfânta Fecioară Maria, Regină” din Iași, PS Iosif Păuleț a celebrat o Sfântă Liturghie solemnă, începând cu ora 18.00. Au fost prezenți preoți din episcopie și de la Seminarul Mare din Iași. Cântările au fost animate de seminariști, iar predica a fost ținută de Mons. Isidor Iacovici.
Salutându-i la început pe toți cei prezenți la sărbătoare în calitate de paroh și decan, pr. Daniel Iacobuț a spus că 10 decembrie este ziua morții Episcopului Anton Durcovici și totodată ziua nașterii sale pentru cer, fixată ca dată de comemorare liturgică. Culoarea roșie a veșmintelor preoțești amintea de suferințele și moartea prin înfometare a păstorului Diecezei de Iași între anii 1948 și 1951. Lecturile proclamate, din cartea Înțelepciunii, Scrisoarea către Romani și Evanghelia după Sfântul Ioan ilustrau misterul morții și valoarea atașamentului față de Cristos și evanghelie.
În cuvântul său de învățătură, Mons. Isidor Iacovici și-a structurat gândurile în trei puncte inspirate din evanghelia în care Isus îi asigura pe ucenici de aceeași soartă pe care a avut-o și el în rândul generației timpului său: respingere, prigoană și moarte. În primul punct s-a referit la ura din partea lumii asupra celor chemați din lume. Episcopul Anton a fost ales din lume. Dumnezeu l-a adus din Austria la Iași, apoi la București. După ce a fost la Roma, s-a întors la București, ca mai apoi să revină la Iași. Aflat în stațiunea finală a drumului său, el nu a acceptat nici un fel de compromis. Citându-l pe pr. Eduard Ferenț, predicatorul a spus: „Subliniez încă o dată că unicul motiv al maltratărilor sale până la moartea ca martir a fost ura față de credință, ura față de Cristos.” În al doilea punct a subliniat gândul cristic: „Dacă m-au persecutat pe mine, vă vor persecuta și pe voi.” În cele 18 declarații date în fața anchetatorilor, și-a justificat atitudinea fermă în credință. A vorbit, și-a argumentat viața ancorată în Cristos. Al treilea punct, strâns legat de al doilea, a evidențiat că persecuția trebuie să fie din cauza lui Isus. Episcopul Durcovici a adoptat și atitudinea de tăcere, iar pe aceasta a învățat-o de la Isus, care a tăcut în timpul procesului său. Oriunde un creștin este persecutat, este persecutat Cristos, iar „Episcopul Anton a mers cu ochii deschiși spre martiriu și moarte”.
Înainte de binecuvântarea finală, Episcopul Iosif a ținut să le mulțumească tuturor pentru participare. I-a mulțumit Fericitul Anton Durcovici pentru „nenumăratele haruri revărsate asupra Diecezei noastre, asupra celor care îl cheamă în ajutor”. A recomandat ca fericitul martir să fie luat ca model de pregătire spirituală pentru sărbătoarea Nașterii Domnului, căci el „în închisoarea din Sighetu Marmației a trăit ultimul Advent pentru a face sărbătoarea Crăciunului cu toți sfinții și îngerii din cer”. După binecuvântarea finală, s-a înălțat o rugăciunea către Episcopul martir și a fost incenzat relicvarul care conține pământ din cimitirul unde a fost înmormântat. Dumnezeu să primească lauda pe care o aducem fericiților și sfinților săi și, prin mijlocirea lor, să ne ofere harul statorniciei în credința creștină și în purtarea perseverentă a crucii. Fericite Anton Durcovici, roagă-te pentru noi! (Pr. Cristian Diac pentru Ercis.ro)
