Avem genomul, dar am pierdut sensul vieţii
28.11.2005, Roma (Catholica) - Vicarul Papei pentru Roma a atras atenţia asupra a ceea ce el vede ca fiind un uimitor paradox al modernismului: în timp ce progresul tehnologic permite trasarea hărţii genomului uman, sensul vieţii se pierde tot mai mult. Cardinalul Camillo Ruini a vorbit despre acestea sâmbătă, când s-a întâlnit cu familiile din Roma şi din împrejurimi, informează agenţia Zenit.
„Dincolo de aceasta şi înainte de toate evoluţiile economice, culturale, ştiinţifice şi tehnologice posibile, viitorul omului este legat de capacitatea sa de a redescoperi, apăra şi întări bunul fundamental şi de neînlocuit al iubirii umane.” În discursul său, ţinut la Universitatea Catolică „Sacro Cuore”, Cardinalul a amintit că au trecut 10 ani de la publicarea de către Papa Ioan Paul al II-lea a enciclicii „Evangelium Vitae”, şi o sută de ani de la căsătoria soţilor Luigi şi Maria Beltrame Quattrocchis, beatificaţi în 2001. „Este paradoxal şi în acelaşi timp deosebit de semnificativ că tocmai când capacitatea tehnico-ştiinţifică a devenit mai puternică, permiţând intervenţia asupra fiinţei umane, omul riscă să piardă din vedere semnificaţia şi valoarea vieţii înseşi”, a spus prelatul de 74 de ani.
El a oferit ca exemplu genomul uman, suma informaţiei genetice prezente într-un om. „Se trasează harta genomului uman, care fără îndoială reprezintă un mare câştig, cu consecinţe de mare interes pentru viitorul omului. Dar tocmai acum se pare că am pierdut harta existenţei umane, coordonatele demnităţii şi sfârşitului vieţii umane. A cunoaşte omul mai bine din punct de vedere ştiinţific nu înseamnă automat a cunoaşte mai mult despre valoarea şi sensul existenţei sale; mai degrabă multitudinea de centre de atenţie, cu tendinţa de a absolutiza punctul de vedere al fiecăruia, ne face să pierdem din vedere tocmai ce este esenţial.” Pentru depăşirea acestor situaţii contradictorii, Cardinalul Ruini a indicat spre învăţătura Papei Ioan Paul al II-lea despre familie, exprimată în special prin documente precum „Redemptor Hominis”, „Familiaris Consortio”, „Mulieris Dignitatem”, „Scrisoare către familii” şi „Scrisoare către femei”.
Cardinalul a mai spus că trebuie să îi mulţumim Papei Ioan Paul al II-lea pentru că a dezvoltat „o antropologie ce ne permite astăzi să înţelegem mai bine, cu nuanţele ei, semnificaţia complementarităţii şi reciprocităţii ce caracterizează relaţia de iubire dintre bărbat şi femeie”.
