Prima conferinţă catolico-musulmană la Moscova
27.11.2005, Vatican (Catholica) - Pentru prima oară în Rusia, reprezentanţi ai Bisericii Catolice şi ai credinţei islamice s-au aşezat oficial la aceeaşi masă pentru a discuta care sunt diferenţele, dar şi care sunt lucrurile în comun. Întâlnirea, intitulată „Islamism şi creştinism: calea dialogului”, a avut loc joia trecută în principala moschee din Moscova, aniversându-se 40 de ani de la declaraţia „Nostra Aetate” a Conciliului Vatican II, despre relaţiile dintre Biserica Catolică şi religiile necreştine. Declaraţia promovează o nouă înţelegere între catolici şi musulmani, „care aduc cult aceluiaşi Dumnezeu”. S-au subliniat şi puncte de credinţă comune datorită naşterii comune din Avraam.
Întâlnirea a fost organizată de Consiliul Mufti din Rusia; de Organizarea Spirituală a Musulmanilor din partea europeană a Rusiei; de Arhidieceza Romano-Catolică de Maica Domnului de Moscova, şi de Institutul Teologico-Biblic Sf. Andrei. Arhiepiscopul Tadeusz Kondrusiewicz de Moscova a arătat că „în actualul context dintre religiile lumii, conferinţa prinde o relevanţă extraordinară nu doar la nivel local ci şi la nivel global”. „Religiile noastre diferite trebuie să răspundă unitar”, a spus prelatul. „Este obligaţia noastră morală şi sarcina noastră civică. Este paradoxal că, pe de o parte, lumea modernă devine tot mai seculară şi trăieşte ca şi cum Dumnezeu nu ar exista, şi, pe de altă parte, îi imploră pe liderii religioşi: Ajutaţi-ne, toate speranţele ne sunt în voi!” Arhiepiscopul a continuat: „Deşi, din păcate, speranţa în religii pentru a rezolva probleme lumii nu a dat rezultatele aşteptate, suntem obligaţi să predicăm lumii caracterizate de inegalităţi, relativism moral, xenofobie, corupţie, conflicte armate fără sfârşit şi terorism, faptul că dialogul reciproc şi toleranţa între diferitele credinţe este calea care poate să conducă la soluţionarea problemelor.”
Ravil Gainutdin, preşedintele Consiliului Mufti din Rusia, a spus: „Acum patruzeci de ani a început era dialogului şi a unităţii dintre religii. Pentru prima oară în istoria relaţiilor creştino-musulmane, Biserica a văzut în musulmani nu inamici sau eretici, ci participanţi cu drepturi egale în relaţia cu lumea.” Conform lui Gainutdin, „declaraţia `Nostra Aetate` a aşezat bazele cooperării dintre catolici şi musulmani la scară mondială”. Referindu-se la contribuţia defunctului Papă, Gainutdin a adăugat: „Noi, musulmanii, recunoaştem în persoana Papei Ioan Paul al II-lea un mare reformator religios, care a avut o mare influenţă asupra răspândirii ideilor Conciliului Vatican II şi asupra dialogului dintre religii. Pr. Igor Byzhanov, secretar pentru relaţiile interreligioase din partea Patriarhiei ortodoxe a Moscovei, a spus că principiile din „Nostra Aetate” sunt astăzi mai actuale ca niciodată. El a spus apoi că „Biserica Ortodoxă Rusă poate să dea un bun exemplu de practică a dialogului. Dacă există iubire la baza relaţiilor dintre diferite religii, atunci nu există spaţiu pentru ostilitate, extremism şi terorism.”
În declaraţia semnată de participanţi la sfârşitul întâlnirii, liderii religioşi au observat faptul că „lumea nu se va îmbunătăţi prin rezolvarea problemelor ei doar în limitele secularismului”. Participanţii s-au declarat convinşi de faptul că „fiecare om are dreptul la libertatea conştiinţei şi la a aduce cult după credinţa sa. Extremismul nu poate avea caracter religios, iar Atotputernicul Dumnezeu nu binecuvântează violenţa şi terorismul. Înţelegerea, dialogul şi toleranţa între diferitele religii sunt o cale de vindecare a rănilor lumii.”
