A zecea sesiune publică a Academiilor Pontificale
17.11.2005, Vatican (Catholica) - Marţi, 15 noiembrie, în Aula Sinodală din Vatican a avut loc sesiunea publică anuală a Academiilor Pontificale. Această sesiune, a zecea de la înfiinţarea de către Papa Ioan Paul al II-lea a Consiliului coordonator al Academiilor Pontificale, a avut ca temă centrală „Cristos, Fiul lui Dumnezeu, omul perfect, `măsura adevăratei umanităţi`”. Evenimentul a fost pregătit de Academia Pontificală Sf. Toma de Aquino şi de Academia Pontificală de Teologie, a informat astăzi serviciul de ştiri al Vaticanului.
În timpul întâlnirii au fost oferite premii şi medalii ale Academiilor Pontificale. Papa Benedict al XVI-lea a oferit premiul pe anul 2005 italianului Giovanni Catapano pentru lucrarea „Conceptul filozofic în primele scrieri ale Sf. Augustin. O analiză a pasajelor meta-filozofice, de la `Contra Academicos` la `De vera religione`”. Papa a oferit două medalii pontificale, una preotului spaniol Santiago Sanz Sanchez pentru dizertaţia, „Relaţia dintre creaţie şi legământ în teologia contemporană”, şi alta italianului Massimiliano Marianelli pentru cartea „Metafora redescoperită. Mit şi simbol în filozofia lui Simone Weil”. Papa a transmis de asemenea un mesaj participanţilor, exprimându-şi aprecierea pentru tema întâlnirii, datorită „importanţei ei atât în reflecţiile teologice cât şi în trăirea credinţei de către fiecare creştin. Cultura modernă, atât de profund marcată de subiectivism care conduce nu de puţine ori la individualism extrem şi la relativism, îi face pe unii să creadă că omul este singura măsură după care să se judece, pierzând din vedere obiective care nu sunt în centrul eului.”
„Astfel”, a continuat Papa, „omul tinde să cadă tot mai mult în el însuşi, închizându-se într-un microcosmos existenţial sufocant, unde nu mai există spaţiu pentru mari idealuri deschise către Dumnezeu. Pe de altă parte, omul care se descoperă pe sine şi nu se lasă închis între limitele strâmte ale propriului egoism, este capabil de o autentică contemplare a celorlalţi şi a creaţiei. Anumite curente şi tendinţe culturale caută să lase omul într-o infantilitate sau adolescenţă prelungită. Cuvântul lui Dumnezeu, pe de altă parte, ne împinge spre maturizare, ne invită să ne angajăm cu toată forţa spre înalta măsură a umanităţii noastre. Este tocmai Isus Cristos – Fiul lui Dumnezeu, dat de Tatăl omenirii pentru a-i reface imaginea desfigurată de păcat – Cel după care se măsoară umanitatea. Toţi trebuie să îl aibă pe El ca măsură. Spre El, cu ajutorul harului, omul trebuie să tindă cu toată inima şi cu toate gândurile, pentru a-şi împlini existenţa.”
