Ali Agca vorbeşte despre colaborarea Vaticanului
31.03.2005, Roma (Catholica) - Bărbatul care a încercat să îl asasineze pe Papa Ioan Paul al II-lea în 1981, a declarat pentru o publicaţie italiană că eforturile sale au fost sprijinite de preoţi şi Cardinali din Vatican, dar declaraţiile lui sunt contradictorii. Surprinzătoarea declaraţie a lui Mehmet Ali Agca vine după anunţul guvernului bulgar despre apropiata publicare a arhivelor ce ţin de încercarea de asasinat, ce demonstrează implicarea serviciului secret sovietic, KGB.
„Fără ajutorul preoţilor şi Cardinalilor nu aş fi reuşit să fac aşa ceva”, a declarat Agca, intervievat de La Repubblica la închisoarea turcă Kartal Maltepe din Istanbul. „Cu adevărat, Diavolul este în Vatican”, a adăugat el. Agca a refuzat însă să fie mai explicit, anunţând că toate detaliile se vor regăsi într-o carte-confesiune pe care o scrie acum. În continuarea interviului, tot Agca a declarat că „nimeni din această lume nu a ştiut de atac”, contrazicându-se pe sine. În ceea ce priveşte atacul din 13 mai 1981, turcul a declarat că a fost provocat „de Preasfântul Dumnezeu”. „Îmi amintesc perfect. În ultimul minut m-am hotărât să renunţ. Mă hotărâsem să merg spre gara Termini şi să mă întorc în Zurich şi să îmi văd de viaţa mea. Apoi, în ultima secundă, a avut loc un miracol, mi-am schimbat planul şi am tras (în Papa).”
Agca a continuat cu teorii conspiraţionale. „Unii s-au temut că va fi începutul colapsului spiritual al zidului Vaticanului, după cum a fost cu zidul Berlinului. De ce CIA şi serviciile secrete italiene nu au spus nimic despre afacerea Orlandi?” Turcul a acuzat Vaticanul că a ordonat răpirea tinerei Emanuela Orlandi în 1983. Orlandi, care avea 15 ani şi al cărei tată lucra alături de Papa, a dispărut la 22 iunie 1983. Dispariţia ei rămâne un mister, deşi după răpirea ei unele grupări teroriste au cerut eliberarea lui Ali Agca. În decembrie 1997 poliţia italiană a închis cazul, declarând că nu se poate face vreo legătură între dispariţia fetei şi încercarea de asasinat asupra Papei. Conspiraţii şi mai fantastice leagă aceste două evenimente de decesele din 4 mai 1998, a comandorului Gărzii Elveţie, Alois Esterman, a soţiei sale şi a lui Cedric Tornay. Investigaţia oficială a ajuns la concluzia că Tornay s-a sinucis, după ce şi-a ucis superiorul şi pe soţia acestuia.
Marţi, Dimitar Tzonev, purtător de cuvânt al guvernului bulgar, a confirmat faptul că guvernul va trimite dosare în Italia pentru investigarea atacului din 1981. Miercuri, mass-media italiene au anunţat că un dosar din arhiva Stasi, a fostei miliţii secrete est-germane, confirmă că atacul a fost ordonat de KGB, fiind organizat şi condus de RDA, fosta miliţie secretă bulgară. Conform acestei ipoteze, Agca, ce a petrecut 19 ani într-o închisoare italiană ca urmare a gestului său din Piaţa San Pietro, a fost executorul planului. În cartea sa recentă, „Memorie şi identitate”, Papa însuşi pare a întări această ipoteză, când scrie că Ali Agca „nu a acţionat din proprie iniţiativă, ci a fost un act planificat şi finanţat de altcineva”. La 13 mai 1981, la 3:12PM, Papa Ioan Paul al II-lea se afla în Piaţa San Pietro pentru tradiţionala audienţă de miercuri. A făcut un tur al pieţei în maşină, salutând credincioşii, şi tocmai dădea înapoi un copil mamei sale, după ce îl sărutase, când din mulţime s-au auzit trei împuşcături. Două l-au rănit grav pe Papa. Ali Agca a fost prins câteva momente mai târziu.
La 13 iunie 2000, Carlo Azeglio Ciampi, preşedintele Republicii Italiene, a modificat sentinţa dată lui Ali Agca, cu binecuvântarea Papei, turcul fiind întors în ţara sa de origine, unde a intrat din nou în închisoare pentru jefuirea unei bănci. El continuă să fie închis pentru acest jaf.
