La primirea premiului Carol cel Mare: Visul Papei pentru Europa
06.05.2016, Vatican (Catholica) - Primind astăzi prestigiosul premiu Carol cel Mare, Papa Francisc și-a expus viziunea sa privind o Europă înnoită. „Visez la un nou umanism european”, a spus el, unul bazat pe idei noi și pe o economie restructurată, care promovează integrarea și respectul pentru demnitatea umană. Europa a ajuns obosită și îmbătrânită, a spus el, exprimându-și speranța că liderii continentului vor putea „să își ia inspirația din trecut pentru a înfrunta cu curaj cadrul complex multipolar al zilelor noastre”.
Le-a cerut liderilor europeni să își asume „cu hotărâre provocarea de a înnoi ideea de Europă”, o Europă capabilă să dea naștere unui „noi umanism”, bazat pe abilități cheie de integrare, dialog și generare de noi idei și soluții la complexele probleme moderne. „Visez la o Europă care este tânără, dar capabilă să fie mamă: o mamă care dă viață deoarece respectă viața și oferă speranță la viață. Visez la o Europă care își îngrijește copiii, care oferă ajutor fratern săracilor și celor noi veniți care caută acceptare după ce au pierdut totul.” Și-a exprimat dorința pentru o Europă „unde a fi migrant nu este o crimă, ci provoacă un mai mare angajament în numele demnității fiecărei ființe umane”, și unde tinerii pot „respira aerul pur al onestității”, într-o cultură care este „nemurdărită de nevoile insațiabile ale consumismului”.
Papa a afirmat că dorește o cultură în care „a te căsători și a avea copii este o responsabilitate și o mare bucurie, și nu o problemă datorită lipsei de locuri stabile de muncă. Visez la o Europă a familiilor, cu politici cu adevărat eficiente, concentrate pe chipuri și nu pe nume, pe rata nașterilor și nu pe rata consumului. Visez la o Europă care promovează și protejează drepturile tuturor, fără a neglija datoriile față de toți”, a mai spus Pontiful, exprimându-și speranța pentru o Europă „în care nu se va spune că dedicarea pentru drepturile omului a fost ultima ei utopie”.
Papa Francisc a primit premiul internațional Carol cel Mare în Sala Regia din Vatican, pentru eforturile sale pentru o Europă unită, un eveniment care a atras participarea a mai multor lideri din Europa. Este a doua oară când un Papă primește acest premiu, după Papa Ioan Paul al II-lea în 2004. Au fost prezenți Marcel Philipp, primarul de Aachen, de unde se acordă tradițional premiul; Martin Schulz, președintele Parlamentului European; Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene; și Donald Tusk, președintele Consiliului European, care au avut o audiență privată cu Papa înainte de începerea ceremoniei.
În discursul său amplu, Papa Francis a oferit idei similare cu cele exprimate în vizita din 25 noiembrie 2014 la Strasbourg, unde s-a adresat atât Parlamentului European cât și Consiliului European, cerând „bunicii Europa” să se întoarcă la valorile ei fundamentale. Le-a spus diferiților lideri politici și șefi de stat prezenți că „creativitatea, geniul și capacitate de renaștere și reînnoire fac parte din sufletul Europei”, dar eforturile energice pentru unitate care au apărut după al doilea război mondial și după războiul rece s-au cam dezumflat. „Există impresia că Europa este în declin, că și-a pierdut capacitatea de a fi inovatoare și creativă, și că este mai preocupată de păstrarea și dominarea spațiilor decât de generarea de procese de incluziune și de schimbare”, a spus el.
În loc să fie deschis noilor proiecte sociale capabile de implicarea tuturor indivizilor și grupurilor, continentul devine din ce în ce mai „încleștat”, a spus el, și a repetat cuvintele scriitorului Elie Wiesel, supraviețuitor al lagărelor de exterminare naziste, care a spus că avem nevoie o majoră „transfuzie de memorie”. A subliniat necesitatea de a merge înapoi și a asculta vocea strămoșilor Europei, care „erau pregătiți să urmeze căi alternative și inovatoare, într-o lume marcată de război”. Referindu-se la omul de stat francez Robert Schuman, Papa a reiterat insistența acestuia, la nașterea primei Comunități Europene, că bătrânul continent nu poate fi construită dintr-o dată, ci „prin realizări concrete, care să creeze în primul rând o ‘solidaritate de facto’.”
„Astăzi, în propria noastră lume, marcată de atât de multe conflicte și suferință, este necesar să ne întoarcem la aceeași ‘solidaritate de facto’ și la generozitatea concretă care a urmat celui de-al doilea război mondial”, a spus Pontiful. „Astăzi, mai mult ca oricând, viziunea lor ne inspiră să construim poduri și să dărâmăm ziduri. Această viziune ne îndeamnă să nu ne mulțumim cu retușuri cosmetice sau cu compromisuri menite să corecteze acest sau acel tratat, ci cu curaj să punem baze noi și solide.” Sfântul Părinte a subliniat capacitatea de integrare, dialog și generare, care sunt capacități cheie ce vor ajuta la „actualizarea” continentului european. A subliniat necesitatea de a combina diferite niveluri de diversitate pentru o „conviețuire sănătoasă”, explicând că „formele de reducționism și încercările de uniformitate, departe de a genera valoare, condamnă popoarele noastre la o sărăcie crudă: sărăcia excluziunii.”
Papa a pledat pentru o cultură a dialogului, implicând „o disciplină care ne permite să îi vedem pe ceilalți ca parteneri valizi de dialog, să respectăm străinii, imigranții și oamenii din culturi diferite, ca demni de a fi ascultați. […] Astăzi avem nevoie urgentă să construim coaliții care nu sunt numai militare și economice, ci și culturale, educaționale, filozofice și religioase”, a spus el, și i-a încurajat pe lideri să își educe oamenii „la cultura dialogului și întâlnirii.” Papa Francis a subliniat faptul că „nimeni nu poate rămâne un simplu spectator sau observator” în proces, și că toată lumea, de la cel mai mic la cel mai mare, trebuie să joace un rol activ. Tinerii în particular au un rol special, a spus el, și a încurajat crearea de noi oportunități de angajare pentru ei, precum și o distribuție justă a resurselor pământului.
