Musulmanii din România se pregătesc pentru Ramazan Bayram
20.12.2000, Bucureşti (Viaţa Cultelor) - Musulmanii din lumea întreagă se află în această perioadă în cea de-a noua şi cea mai importantă lună a calendarului islamic, luna Ramazan-ului, aflăm dintr-o informare de presă primită de la Muftiul Cultului Musulman din România, Bagîş Sahinghirai. (Fostul imam al Moscheii-catedrale din Constanţa, Bagîş Sahinghirai, 51 de ani, a fost ales la 3 octombrie ultim conducătorul musulmanilor din România, în locul domnului Osman Negeat, care a ieşit la pensie, n.red.)
“În această lună ei trebuie să postească din zori şi până la apusul soarelui printr-o abstinenţă totală de la mâncare, băutură, fumat şi viaţă intimă. Postul constituie, pentru musulmani, un act de pietate, supunere, recunoştinţă şi mulţumire faţă de Creatorul Suprem ce s-a îndurat să reveleze Profetului Muhammed (S.A.V.) Kuranul – Cartea Sfântă a credincioşilor musulmani. Kuranul semnifică destrămarea întunericului în concepţia islamică. Postul are menirea de a cultiva dragostea şi frăţia între oameni, cinstea, munca, curajul, curăţenia sufletească, iubirea aproapelui şi iubirea de patrie. În timpul postirii se practică obiceiul împărţirii la săraci a unor daruri, ‘Fitr’ şi ‘Zecheat’. Fitr este o danie stabilită de canonul islamic care constă într-o cantitate precisă de cereale (grâu, orz), curmale sau echivalentul în bani. Zecheatul este o danie obligatorie pentru cei bogaţi, care constă în a dona celor săraci a patruzecea parte din surplusul de avere pe care o deţin. Postul Ramazanului are de asemenea scopul de a-l întări pe musulman şi a-l face invincibil în faţa greutăţilor, de a-i purifica sufletul de egoism, tiranie, indisciplină sau nesupunere. Ramazan este luna iertării, a pocăinţei şi a ajutorării.
După cele 30 de zile de post, musulmanii sărbătoresc Ramazan Bayram-ul, care în acest an va avea loc în zilele de 27-29 decembrie. În aceste zile, credincioşii musulmani îşi vizitează rudele, prietenii şi de asemenea îi vizitează pe cei nevoiaşi, cărora le fac daruri.”
Muftiul Cultului Musulman le adresează credincioşilor musulmani urarea “Bayram Kairlî Olsun”.
Practica islamismului în România este legată de stabilirea pe teritoriul ei, încă din secolul al XIII-lea, a populaţiei turco-tătare. Astfel, în anul 1241, tătarii organizaţi în hanatul „Hoardei de Aur” şi-au instaurat dominaţia şi în diferite teritorii din vecinătatea munţilor Carpaţi. Între anii 1262 şi 1264, împăratul bizantin Mihail al VIII-lea Paleologul a acordat căpeteniilor turce Issedin şi Saru Saltîk Dede dreptul de a se aşeza cu oamenii lor în ţinutul Dobrogei, cu misiunea de a apăra hotarele Bizanţului de invaziile dinspre nord. Aşa au apărut turcii selgiucizi în zona Babadagului de astăzi.
Cei circa 70 000 de credincioşi musulmani (turci, tătari, albanezi, lazi etc.) din România aparţin ramurii „Sunni” şi trăiesc grupaţi în circa 80 de comunităţi religioase teritoriale – rurale şi urbane – situate în Dobrogea şi în oraşele Bucureşti, Brăila, Călăraşi, Galaţi şi alte localităţi. Marea lor majoritate se află în judeţele Constanţa şi Tulcea. Locaşurile lor de rugăciune sunt de trei categorii: moscheea, geamia şi mesgidul. În total sunt 80 de locaşuri de cult, dintre care o moschee, 76 geamii şi 3 mesgiduri. Câteva geamii şi cavourile „Gazi Ali Paşa” şi „Saru Saltîk Dede” din Babadag sunt declarate monumente istorice.
