Întâlnirea Panortodoxă de la Constantinopol şi Niceea
30.12.2000, Bucureşti (Viaţa Cultelor) - Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe au ales Constantinopolul şi Niceea (astăzi Istanbul şi Iznik, Turcia) ca locuri de celebrare a ultimului Crăciun al celui de al doilea mileniu creştin şi de încheiere totodată a Anului jubiliar 2000. De numele acestor vechi cetăţi bizantine, apoi romane, se leagă elaborarea celor 12 articole ale Simbolului de credinţă – şapte la primul Sinod Ecumenic, din 325, de la Niceea, cinci la cel de al doilea, din 381, de la Constantinopol (de unde numele său, Crezul niceo-constantinopolitan).
Invitaţiei Sanctităţii Sale Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic – făcută în spiritul hotărârii Comisiei Panortodoxe de sărbătorire a anului jubiliar – i-au răspuns Patriarhii Petros al Alexandriei, Ignatius al Antiohiei, Pavel al Belgradului, Teoctist al Bucureştiului, Maxim al Sofiei, Mitropoliţii sau Arhiepiscopii Abraham de Siatoura (din partea Bisericii din Georgia), Vasilios de Trimithun (din partea Bisericii din Cipru), Chirstodoulos al Atenei, Sava al Varşoviei, Anastasios al Tiranei, Nikolai al Cehiei şi Slovaciei, Ambrozie de Oulu (din partea Bisericii din Finlanda) şi Stephanos de Tallinn. Mitropolitul Iakovos de Laodiceea a reprezentat Sfânta Biserică a Ierusalimului, al cărei Întâistătător, Patriarhul Diodor I, a trecut la cele veşnice cu câteva zile înainte (la 19 decembrie, în vârstă de 77 de ani). Patriarhul Alexei al II-lea al Rusiei nu a răspuns invitaţiei, dar a fost pomenit în toate rugăciunile fraţilor săi întru slujire arhierească. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române i-a avut alături, la această întâlnire panortodoxă, pe Î.P.S. Daniel Ciobotea, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, şi pe P.S. Casian Crăciun, Episcopul Dunării de Jos. Din delegaţia BOR a făcut parte şi Pr. Nicolae Brânzea, secretar de stat pentru Culte în guvernul Mugur Isărescu, care şi-a încheiat mandatul la 27 decembrie.
Întâlnirea a început la 23 decembrie, la Constantinopol, prin întruniri de lucru în care au fost discutate problemele specifice Ortodoxiei şi mărturiei ei în viitorul mileniu. Tot acum a fost elaborat un document – Mesajul Ortodoxiei către lume în pragul celui de al III-lea mileniu creştin – care a fost făcut public în cea de a doua zi de Crăciun, la Niceea.
Principala celebrare liturgică a reuniunii panortodoxe a avut loc în Catedrala “Sf. Gheorghe” din Constantinopol a Patriarhiei Ecumenice; la aceasta au participat şi câteva sute de credincioşi, între care un grup de 50 de pelerini români. A fost prezent şi Patriarhul Catolicos al Armenilor, Karekin al II-lea. În asistenţă s-au aflat Nunţiul Apostolic în Turcia, şeful şi rabinul comunităţii evreieşti din Istanbul, membri ai corpului diplomatic, între care consulul general al României la Istanbul, Radu Băjenaru.
Proclamaţia patriarhală privind Naşterea lui Cristos a fost făcută de Bartolomeu I, Arhiepiscop de Constantinopol – Noua Romă şi Patriarh Ecumenic. În partea finală a proclamaţiei, Sanctitatea Sa Bartolomeu I a menţionat “cele trei importante conferinţe pe care Biserica Mamă le-a organizat şi ţinut la Constantinopol în acest an, al 2000-lea de la întruparea lui Iisus Cristos”. Este vorba despre Conferinţa Tineretului Ortodox, întrunită în luna iunie sub genericul: “Tinerii în Biserică înaintea celui de al treilea Mileniu”, de Conferinţa Ştiinţifică Internaţională cu tema “Crearea Lumii şi Crearea Neamului omenesc”, desfăşurată puţin mai târziu, şi de marea Conferinţă a Clerului şi a Laicilor, din urmă cu o lună, la care au participat reprezentanţi ai eparhiilor şi parohiilor Patriarhiei Ecumenice din întreaga lume, cu tema centrală “Parohia ca nucleu al vieţii Bisericii: realităţi trăite, perspective contemporare, provocări”. Prin acestea şi prin alte activităţi, precum preocuparea pentru mediul înconjurător, ca şi pentru o soluţie paşnică a problemelor popoarelor, naţiunilor şi ale diferitelor Biserici, preocuparea de a găsi soluţii pentru stoparea tensiunilor între popoare, preocuparea de a proclama în întreaga lume mesajul prezenţei lui Cristos în mijlocul nostru, activitatea călugărilor şi a laicilor care ţintesc spre sfinţenie, chemarea generală şi contribuţia la o adevărată trăire în Hristos, toate acestea sunt dovezi ale faptului că “Hristos este pe pământ” pentru ca noi să ne ridicăm la ceruri. (…) Prezenţa astăzi a iubiţior noştri fraţi Întâistătători şi reprezentanţi ai majorităţii sfintelor Biserici Ortodoxe locale din întreaga lume în această biserică venerabilă unde s-a aflat prima reşedinţă a Bisericii Constantinopolului, aduce mărturie că toate acestea reprezintă şi cuprind Biserică Ortodoxă cea una, sfântă, sobornicească şi apostolească care este unită în Hristos şi în Duhul Sfânt, în ciuda oricăror diviziuni din administraţie, se spune în încheierea pastoralei Sanctităţii Sale Bartolomeu I. Pastorala a fost citită în toate bisericile Patriarhiei Ecumenice în timpul Sfintei Liturghii din ziua de Crăciun, după citirea Evangheliei.
În a doua zi de Crăciun, Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe şi pelerinii s-au deplasat la Niceea, la 210 kilometri de Istanbul, în partea asiatică a Turciei. Liturghia s-a ţinut pe locul de slujire al fostei biserici Hagia Sofia (Înţelepciunea lui Dumnezeu, în traducere), care este astăzi un muzeu în aer liber. Biserica, cu trei abside, a fost construită în epoca bizantină şi reparată după cutremurele care i-au zdruncinat structura de rezistenţă în secolul al XI-lea. Ea are o semnificaţie sacră pentru creştini, pentru că aici s-au desfăşurat atât primul (325 A.D.), cât şi al şaptelea Sinod Ecumenic (787 A.D.). După cum se cunoaşte, primul Sinod Ecumenic este cel care a pus capăt ereziei lui Arie, care nega divinitatea lui Iisus Cristos. Cel de al 7-lea Sinod Ecumenic a demontat erezia iconoclastă şi a instituit pentru totdeauna cultul icoanelor, propriu astăzi Bisericilor Ortodoxă şi Catolică. Pe peretele unuia din cavourile din zidul înconjurător al bisericii se păstrează în bune condiţii o frescă reprezentându-l pe Iisus Cristos; se mai păstrează de asemenea o parte din mozaicul în culori care decora altădată pavimentul sfântului locaş. În 1331, Orhan Gazi a transformat-o în moschee. Ea a fost renovată ca moschee în timpul lui Suleiman Magnificul (secolul al XVI-lea) de Mimar Sinan.
Niceea, cu numele său turcesc Iznik, acelaşi cu al lacului pe malul estic al căruia se află, este singurul oraş din lume care în decursul istoriei sale de câteve mii de ani a fost capitala a patru imperii: în 316 În. Ch., sub Antigonos, unul din generalii lui Alexandru cel Mare (356-323), în 301 sub Lisimahos, când primeşte numele de Niceea, după soţia acestuia, frumoasa fiică a lui Antipatros. După moartea lui Nikomedes al III-lea, în 74 În. Ch., oraşul devine parte a Imperiului Roman şi va concura cu Nikomedia (Izmit, astăzi) pentru titlul de capitală a statului. Împăratul Valentinianus al Bizanţului îi va da titlul de Metropolă în anul 364. În 1071, când teritoriul său era condus de seleucizi, Niceea, de data asta cu numele Iznik, devine din nou capitală.
În timpul Sfintei Liturghii ţinută la Niceea, în cea de a doua zi a Crăciunului 2000, s-a dat citire Mesajului Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe. După Sfânta Liturghie, pelerinii români au făcut o frumoasă demonstraţie de dragoste ierarhilor BOR prezenţi la Niceea, pe care i-au colindat, după tradiţie.
