De ce se opune Biserica Ortodoxă Rusă unei vizite papale

02.02.2001, Roma (ZENIT) - Biserica Ortodoxă Rusă se opune unei călătorii papale la Moscova deoarece ea încearcă, în parte, să apere graniţele vechiului imperiu rus, spune un cunoscut jurnalist. Alexey Bukalov, corespondent în Roma pentru Itar-Tass, una dintre cele mai importante agenţii de ştiri ruse, a analizat situaţia, într-un articol din această săptămână din ziarul argentinian „La Nacion”.

Înainte de anunţarea vizitei din luna iunie a Papei în Ucraina, ziarul italian „Corriere della Sera” a publicat declaraţii ale Patriarhului Alexei al II-lea al Moscovei, în care el admitea posibilitatea unei vizite papale în capitala rusă. Dar Patriarhul a spus că acest lucru ar fi posibil doar dacă se va pune capăt „persecuţiei” turmei sale de către catolicii din vestul Ucrainei, şi prozelitismului clerului catolic în „teritoriul canonic” al Bisericii Ortodoxe Ruse. Totuşi, el nu a adus nici o dovadă a presupuselor acte de persecuţie.

Jurnalistul rus Bukalov pune comentariul Patriarhului Alexei în context. „În ciuda aparentei lor durităţi, aceste două condiţii înseamnă un progres pentru Alexei al II-lea faţă de declaraţiile lui de acum câţiva ani, când a spus că un creştin ortodox adevărat nu ar trebui nici măcar să culeagă ciuperci în aceeaşi pădure cu un catolic”, a spus Bukalov. El a adăugat: „Uniunea Sovietică, Partidul Comunist şi KGB-ul au căzut, dar Biserica Ortodoxă Rusă continuă să apere graniţele sacre ale vechiului imperiu rus. Mai mult, având în vedere faptul că aproape jumătate din Eparhiile conduse de Patriarhia Moscovei sunt înafara Rusiei – în Ucraina, Bielorusia, Moldova, Asia Centrală etc. – Alexei al II-lea subliniază tot mai mult universalitatea Bisericii sale”.

În acest an, prin coincidenţă, catolicii şi ortodocşii vor celebra Paştile în aceeaşi dată – o posibilă bază pentru deschiderea ecumenică. „Va profita Patriarhul de această ocazie?” a întrebat retoric jurnalistul. Bukalov nu a fost optimist. „Până în prezent, nici o autoritate rusă nu s-a căit pentru crimele comise împotriva propriului popor”, a spus el. „Ierarhia Bisericii Ortodoxe Ruse nu a admis păcatele implicite ale colaborării sale cu statul sovietic. Un astfel de act de părere de rău din partea Rusiei ar ajuta de asemenea la începerea vindecării rănilor cauzate de schisma dintre catolici şi ortodocşi”.

Papa, totuşi, a făcut paşi decisivi, a scris jurnalistul rus. El a citat propunerea Papei Ioan Paul al II-lea de a se revedea modul în care poate fi aplicat serviciul de comuniune universală al unui Papă; aceasta este o problemă care i-a separat pe catolici şi ortodocşi de la schisma lor din secolul al XI-lea (a se vedea Enciclica „Ut Unum Sint”, nr. 96).

Potrivit serviciului de presă al Kremlinului, preşedintele Vladimir Putin stă de vorbă adesea cu Patriarhul Alexei al II-lea. Bukalov a observat: „Probabil că Putin ar trebui să îi explice că împotrivirea sa faţă de apropierea de Vatican este împotriva intereselor statului rus, deoarece Kremlinul şi Vaticanul sunt de acord în numeroase probleme, inclusiv în cea a Orientului Mijlociu”. „Ştim cu toţii că Rusia a suferit poate mai mult decât oricare altă naţiune”, a adăugat el. „Din păcate, cred că Moscova, sau cel puţin Patriarhul ei, nu crede în lacrimi”.