ASCENSIUM – ONG fondată în România de un pastor anglican
26.02.2001, Bucureşti (Viaţa Cultelor) - În 1994, la tribunalul din Sibiu a fost înregistrată organizaţia neguvernamentală “Ascensium”, care lucrează în trei domenii: sănătate, educaţie, reconciliere. Preşedintele ONG este pastorul anglican Steven Hughes, iar vicepreşedinte este preotul ortodox Ioan Covaci din Avrig. În cadrul organizaţiei activează şi soţia pastorului, d-na Amanda Hughes, ca asistentă şefă şi profesor de sănătate, şi de asemenea 12 angajaţi români. În domeniul sănătăţii, Ascensium lucrează în spitalele judeţene din Sibiu, Mediaş şi Cisnădie, dar 70 % din program se desfăşoară în satele sărace din judeţ. Este vorba în principal de cursuri de perfecţionare şi de abilităţi de comunicare, pentru moaşe şi asistente medicale, care se ţin în 20 de judeţe din România. Întreaga activitate este supervizată de Direcţia Sănătăţii şi de Ministerul Educaţiei şi Învăţământului. Împreună cu dispensarele din mai multe sate, Ascensium organizează pentru locuitorii acestora cursuri de igienă şi de acordare a primului ajutor în caz de urgenţă; un program de amploare în domeniul sănătăţii se află acum în desfăşurare în satul Marpod, din judeţul Sibiu. Pentru alte sate au fost elaborate programe modulare – fiecăruia dintre acestea fiindu-i dedicat câte un modul al programului; de asemenea, elevilor li se predau noţiuni de educaţie sexuală.
În domeniul educaţiei, doi angajaţi ai acestei ONG desfăşoară la sediul ei (o casă cu trei camere, închiriată) programe de alfabetizare sau de şcolarizare pentru copiii care n-au fost deloc la şcoală sau pentru copiii cu nevoi speciale. 60-80 de copii beneficiază zilnic de aceste programe, care se bucură de aprobarea profesorilor. De două ori pe săptămână la sediu au loc activităţi cu copii suferind de sindromul downs, iar de patru ori pe săptămână o cameră este pusă la dispoziţia unei profesoare care face ore de educaţie specială cu un grup de elevi de asemenea cu probleme de sănătate psihică. Banii pentru toate aceste programe provin din fonduri internaţionale şi vin prin intermediul Ambasadei Marii Britanii la Bucureşti.
Un program de mai mică amploare se desfăşoară în domeniul social. Este vorba de un proiect de un an destinat satului Valea Rotarului din comuna Dragoslavele, de lângă Câmpulung Muscel (judeţul Argeş), în care trăiesc ţiganii rudari. Proiectul este realizat în colaborare cu primăria locală şi cu două reprezentante ale comunităţii ţiganilor, cu bani de la Ambasada britanică. Cei circa 500 de membri ai comunităţii primesc o instrucţie minimă în domeniul sănătăţii, al educaţiei, sunt învăţăţi să desfăşoare activităţi de lucru manual, pentru a obţine bani din vinderea obiectelor realizate. La deschiderea programului – în vara trecută – au fost prezenţi ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti şi un reprezentant al departamentului pentru minorităţile etnice, din guvernul României. Ceea ce este cel mai important în acest program este faptul că rudarii sunt învăţaţi să se ajute singuri, să-şi înfiinţeze o proprie ONG.
În domeniul relaţiilor interconfesionale, Ascensium a fondat la Cisnădioara (nr. 38, judeţul Sibiu, c.p. 2438) un Centru de Reconciliere şi pentru Rugăciune. În urmă cu 7-8 ani, fondatorii organizaţiei au cumpărat în această comună o casă, pe care au renovat-o. Centrul este în legătură cu organizaţia engleză “Community of the Cross of Nails” din Coventry şi are la bază aceleaşi principii de frăţietate şi de reconciliere care o animă şi pe aceasta. Pastorul Hughes a relatat, pentru “Viaţa Cultelor”, cum a luat naştere Comunitatea Crucii din Cuie. Preotul Catedralei din Coventry (Anglia), nemagăsind nici o cruce întreagă în sfântul locaş distrus de bombardamentele germane în timpul celui de al doilea război mondial, a făcut una din cuiele găsite în grinzile prăbuşite. După război, a plecat la Dresda – oraşul german distrus puţin mai târziu de bombardamentele britanice – într-o încercare de reconciliere a celor două naţiuni. Centrul de Reconciliere şi pentru Rugăciune de la Cisnădioara este singurul din Europa de est şi centrală coordonat de “Community of the Cross of Nails”. Directorul său este pastorul Steven Hughes. Centrul are un program flexibil de rugăciune, disponbil pentru credincioşi din ţară sau din străinătate. Relaţii se pot obţine prin biroul ONG Ascensium, telefon şi fax 069 215181, e-mail: ATCH_S@sibnet.ro. În general, occidentalii plătesc mai mult, când vin pentru perioade de rugăciune în acest centru; românii, în schimb, mai săraci, plătesc numai consumaţia alimentară. Centrul are două clădiri pentru conferinţe şi pentru cazare. Singura problemă este lipsa apei, dar s-ar putea ca primăria de la Cisnădie să facă un proiect de canalizare, de care să beneficieze şi centrul.
Dorinţa conducătorilor centrului este ca până în vara acestui an să fie alcătuită o echipă interconfesională, formată din reprezentanţi ai tuturor Bisericilor din zonă (Ortodoxă, Greco-Catolică, Evanghelică, Reformată, Baptistă, Adventistă etc.), care să asigure funcţionarea acestuia în anii următori.
Pastorul Steven Hughes cu soţia sa, Amanda, şi cu fiica Adina, în vârstă de zece săptămâni atunci, au venit la Sibiu în octombrie 1991. Vreme de nouă ani până la această dată, dl Hughes a funcţionat ca preot într-un proiect ecumenic (anglican -metodist) la Birmingham. În România au venit fără un program, susţinuţi de o ONG din Anglia, care le-a asigurat banii pentru opt luni. Pastorul şi soţia sa, care între timp au mai dobândit un fiu, au dezvoltat relaţii şi programe cu Biserica Evanghelică germană, cu Biserica Ortodoxă, cu Biserica Baptistă.
Din 1992 pastorul a fost invitat de colegul său care slujea în biserica anglicană “Învierea” din Bucureşti, pastorul Christopher Newlands, să-i ţină locul atunci când pleca din ţară. În 1996 pastorul Newlands s-a întors în Marea Britanie, în următorii doi ani biserica anglicană din Capitala României a avut un alt pastor, iar din 1988 aici slujeşte pastorul Steven Hughes. Se apropie, însă, vremea când şi familia Hughes se va întoarce în ţara natală. Copiii, care învaţă la o şcoală românească şi vorbesc ca nişte ardeleni get-beget limba română, au crescut şi doresc să-şi continue instrucţia în Marea Britanie, astfel încât în iulie, împreună cu mama lor, se vor întoarce la Birmingham.
Preotul Steven mai rămâne în România până după Săptămâna de rugăciune din ianuarie 2002, dar speră ca până atunci să se realizeze provocarea pe care a lansat-o anul acesta la biserica greco-catolică “Adormirea Maicii Domnului” din Bucureşti (vezi “Viaţa Cultelor” nr. 396 din 29 ianuarie 2001), şi anume ca Bisericile creştine să se întâlnească în rugăciuni comune şi în afara acestei Săptămâni instituţionalizate pe plan internaţional. Într-o întâlnire recentă, P.F. Pr Patriarh Teoctist i-a dat asigurări că Biserica Ortodoxă Română nu se opune unor astfel de rugăciuni în comun. Dacă până la sfârşitul acestui an va vedea realizate şase-şapte întâlniri de acest fel, pastorul Steven Hughes consideră că va putea spune că şi-a îndeplinit misiunea pentru care l-a chemat Dumnezeu în România.
As vrea sa multumesc lui Dumnezeu pt. cea ce faceti. Era o Poiesie „Unde-i unul nu-i putere la dureri si la nevoie, unde-s 2 puterea creste si dusmanul care este deavolu nu sporeste„. Sintem o comunitate te rromi de 2000 suflete, avem o biserica Baptista si suntem gata sa ne unim in rugaciune cu dumneavoastra. Domnul sa va binecuvinteze sa va implineasca toate dorintele. Un nou an fericit.