Cardinalul ucrainian Husar explică problematica vizitei papale
26.02.2001, Vatican (CWNews) - Cardinalul Lubomir Husar, conducătorul Arhidiecezei Majore de Lviv a Bisericii Greco-Catolice Ucrainiene, speră să-i convingă pe reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe din Ucraina să fie dispuşi să accepte vizita în Ucraina a Papei Ioan Paul al II-lea din luna iunie a acestui an.
Noul Cardinal, capul Bisericii Greco-Catolice Ucrainene, le-a făcut cunoscut reporterilor că situaţia din Ucraina este tensionată, din cauză că liderii ortodocşi, mai ales aceia susţinuţi de Biserica Ortodoxă din Rusia, nu sunt deloc încântaţi de perspectiva vizitei papale. Oricum, a insistat el, “situaţia nu este în impas”. Cardinalul Husar a explicat: “Dacă Patriarhia Moscovei nu simte nici un entuziasm pentru această vizită, ea poate deveni măcar mai deschisă în lunile următoare, şi să înceteze cu atitudinea agresivă”.
Patriarhia Moscovei l-a criticat deschis pe Papă pentru planificarea vizitei în Ucraina fără să se asigure mai întâi de invitaţia din partea liderilor ortodocşi locali. Situaţia este complicată de doi factori. Primul este Biserica Greco-Catolică Ucrainiană, care reapare la suprafaţă cu vigoare după ce a fost interzisă decenii la rând de către regimul comunist, fiind acuzată de competiţia cu Bisericile Ortodoxe. Al doilea este faptul că Biserica Ortodoxă este divizată iar Patriarhia Moscovei se teme că o vizită papală ar putea da credibilitate altor lideri ortodocşi decât cei susţinuţi de Moscova. Vaticanul a repetat mereu că Papa îi va vizita pe credincioşii catolici, şi nu va avea iniţiative înspre liderii ortodocşi.
Cardinalul Husar a mai declarat în timpul conferinţei de presă susţinute în Roma, că situaţia ar putea deveni mai clară atunci când Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului va vizita Ucraina. Dacă Patriarhul, recunoscut ca “primul între egali” între prelaţii ortodocşi, va recunoaşte pe vreunul dintre liderii ortodocşi ucraineni, această aprobare canonică ar putea avea o mare greutate. Dacă Patriarhul Bartolomeu va recunoaşte pe unul dintre prelaţii nerecunoscuţi de Moscova, aceasta va crea o nouă breşă în interiorul lumii ortodoxe. O breşă similară s-a produs în 1996, când Patriarhul de Constantinopol a recunoscut Ierarhia ortodoxă estoniană care s-a rupt de Patriarhia Moscovei. Biserica Ortodoxă Rusă, temându-se de un nou conflict, a făcut presiuni puternice asupra Patriarhului Bartolomeu pentru a amâna planurile sale de a vizita Ucraina.
Dată fiind această situaţie complicată, Cardinalul Husar s-a plâns că conducerea catolicilor ucraineni nu are timp suficient pentru pregătirea poporului cu ocazia vizitei Papei. “Avem mijloace pentru a pregăti pe catolicii latini şi bizantini, dar pentru a pregăti tot poporul ucrainean, am avea nevoie de sprijinul statului.” El a arătat că de mulţi ani Biserica Catolică a fost descrisă de către propaganda sovietică drept o unealtă a Occidentului, dedicată distrugerii statului sovietic. Efectele persistente ale acestei propagande îi face pe mulţi ucraineni ostili faţă de Biserică.
Totuşi, prelatul ucrainean a spus că liderii guvernamentali apar astăzi ca fiind gata să coopereze la organizarea vizitei Papei. Pentru guvernul ucrainean, a mai spus el, vizita este văzută ca “un act politic important”. Vizita Papei este un mijloc de a aduce ţara mai aproape de celelalte naţiuni ale Europei, a spus el.
