Apel pentru încetarea exploatării copiilor soldaţi

La sfârşitul acestei celebrări solemne, vreau să încredinţez mijlocirii materne a Mariei întreaga Biserică, ce în Rusalii are o conştiinţă reînnoită a vocaţiei sale misionare. Mai mult, noi aşezăm în mâinile ei speranţele de pace şi de dreptate ale lumii. În special am dori să recomandăm mijlocirii Fecioarei Maria vieţile atâtor tineri, care sunt victime ale continuării violenţei absurde în numeroase ţări, aşa cum o certifică ştirile care ne-au parvenit zilele trecute din Ţara Sfântă. În plus faţă de aceştia, îi amintim pe copiii implicaţi în conflictele armate. În circa 50 de ţări, mulţi minori trăiesc în mijlocul conflictelor sau în situaţii post-conflictuale. Ei sunt victime ale recrutărilor forţate sau abuzurilor de tot felul; ei nu pot frecventa şcoala, sunt despărţiţi de părinţii lor şi sunt subiecte ale unor violenţe fizice şi psihice.

Fac un apel către comunitatea internaţională pentru a-şi spori eforturile de protejare şi reabilitare a tuturor celor care trăiesc în astfel de condiţii tragice. Fie ca copiii, care sunt viitorul şi speranţa omenirii, să poată creşte cel puţin departe de flagelul războiului şi de orice formă de violenţă. Fie ca Maria, Maica Vieţii, să îi apere pe copiii aflaţi în pericol şi să îi sprijine pe cei care muncesc pentru a-i ajuta.

Peste câteva momente, venerabilul trup al Fericitului Ioan al XXII-lea, pe care l-am avut alături de noi în timpul Sfintei Liturghii, va fi depus în Bazilica Vaticanului, unde vor rămâne expuse spre venerare pentru credincioşi. Îmi amintesc cu admiraţie scurtul dar intensul pontificat al acestui de neuitat predecesor al meu. În acest moment, aş vrea să amintesc devoţiunea sa ferventă pentru Sfânta Fecioară. El reamintea adesea bunele tradiţii din copilăria sa, când cei mai vârstnici din familie conduceau acasă recitarea Rozariului. De atunci, îi plăcea lui să spună, Preasfânta Maria l-a luat de mână şi l-a însoţit pe calea spre preoţie, idealul vieţii sale.

La 15 mai 1963, în timpul ultimei sale audienţe generale din Bazilica San Pietro, el îi îndemna pe toţi să îşi multiplice manifestările lor de afecţiune faţă de Maria, căreia, sublinia el, întreaga Cetate Eternă îi este, într-un fel, consacrată. Să înţelegem toţi testamentul său spiritual! Ca şi el, să adâncim relaţia noastră cu Maica lui Cristos şi Tabernacol al Spiritului Sfânt şi, inspiraţi de o nouă fervoare, să o invocăm cu încredere: Regina Caeli…