Relaţiile Roma-Etchmiadzin continuă să se încălzească
26.09.2001, Etchmiadzin (ZENIT) - Şederea fără precedent a Papei Ioan Paul al II-lea la reşedinţa unui Patriarh non-catolic este un semn al angajamentului Catolicosului Karekin al II-lea pe calea unităţii cu Roma, după modelul predecesorului său.
Catolicosul, cum este numit liderul Bisericii Apostolice Armene, chiar a încercat să organizeze o întâlnire ecumenică „în familie”, a celor mai înalţi lideri ai Bisericilor Creştine. Patriarhul ortodox al Moscovei nu a acceptat ideea. Patriarhului Alexei al II-lea nu i-a plăcut importanţa acordată vizitei papale în Armenia, şi a sugerat să fie pusă mai în umbră, a relatat astăzi corespondentul ziarului italian Avvenire. Acest refuz nu a oprit primirea cu bucurie de către armeni a Papei Ioan Paul al II-lea.
În sens strict, Biserica Armeană nu aparţine lumii ortodoxe, deşi este una dintre cele mai vechi Biserici Răsăritene. Ea s-a despărţit de Roma după Conciliul de la Calcedon din 451, cu mult înainte decât au făcut-o Bisericile Ortodoxe. Disputa din 451 a fost centrată pe definirea naturii lui Cristos. De-a lungul anilor Biserica Armeană a fost acuzată de monofizism – ideea falsă după care Cristos a avut o singură natură.
În realitate, acuzaţiile au fost rezultatul unei erori istorice, aşa cum a fost evidenţiat în Declaraţia Comună semnată de către Papa Ioan Paul al II-lea şi Catolicosul Karekin I în 1996. În Declaraţie se spune: „Cristos este Cuvântul lui Dumnezeu făcut trup, Dumnezeu perfect în divinitatea sa, om perfect în umanitatea sa.” Şi în timp ce Bisericile rămân despărţite din cauza primatului papal, acest lucru nu a împiedecat apropierea.
Progresul ecumenic merge înainte, fără să fie nevoie de comisii mixte de dialog teologic între armeni şi catolici, aşa cum a fost cazul cu Ortodoxia. Ingredientul-cheie pentru progresul dialogului l-a constituit prietenia personală dintre liderii celor două Biserici, care continuă acum sub Karekin al II-lea.
