PF Claudiu anunță convocarea Adunării Arhiepiscopale Majore a BRU
04.06.2026, Blaj (Catholica) - În cadrul Sfintei Liturghii celebrate joi, 4 iunie 2026, în Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” din Blaj, Preafericitul Părinte Claudiu, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, a anunțat intenția de a convoca Adunarea Arhiepiscopală Majoră a Bisericii noastre, inițiativă care a primit deja consimțământul Sinodului Episcopilor. Anunțul a fost făcut în contextul lucrărilor Sinodului Episcopilor, pe care Preafericirea Sa l-a descris drept „un eveniment al harului, în care noi, cu credință și speranță, ne străduim să discernem voia Domnului, așa cum au făcut și au mărturisit Sfinții Apostoli la Ierusalim”.
Arhiepiscopul Major a subliniat că Biserica Română Unită cu Roma se află astăzi într-un moment important al parcursului său istoric. După aproape 37 de ani de la reintrarea în legalitate, comunitatea greco-catolică poate privi cu recunoștință la numeroasele realizări ale acestei perioade: reînființarea comunităților parohiale, construirea și restaurarea lăcașurilor de cult, refacerea structurilor administrative, educative și caritative, dezvoltarea vieții consacrate, dobândirea statutului de Biserică Arhiepiscopală Majoră și extinderea prezenței pastorale în diaspora.
În același timp, transformările profunde ale societății contemporane ridică noi provocări pastorale și misionare. Transmiterea credinței către tineri și familii, revitalizarea comunităților parohiale, formarea clerului, implicarea și coresponsabilitatea laicilor, relația cu statul, dialogul ecumenic, precum și impactul noilor tehnologii și al dezvoltării inteligenței artificiale solicită o reflecție comună și o viziune pastorală împărtășită la nivelul întregii Biserici. În acest context, Preafericitul Claudiu a formulat întrebarea care stă la baza acestui demers eclezial: „Cum poate Biserica Greco-Catolică să transmită credința, să-și trăiască identitatea și să fie misionară în condițiile lumii de astăzi?”
Arhiepiscopul Major a evidențiat faptul că răspunsul la această întrebare presupune nu doar discernământul Episcopilor, ci și consultarea clerului, a persoanelor consacrate și a credincioșilor laici, pentru ca întreaga Biserică să participe la reflecția asupra prezentului și viitorului său. Convocarea Adunării Arhiepiscopale Majore urmărește tocmai crearea unui cadru legitim de ascultare, dialog și discernământ comunitar, care să sprijine Sinodul Episcopilor în identificarea direcțiilor pastorale, disciplinare și misionare necesare pentru anii următori.
Preafericirea Sa Claudiu a amintit că sinodalitatea reprezintă una dintre caracteristicile esențiale ale identității Bisericii. Dincolo de prevederile canonice care stabilesc obligativitatea întrunirilor sinodale, Sinodul rămâne forma privilegiată prin care Biserica urmărește să discearnă voința lui Dumnezeu și să răspundă provocărilor timpului prezent, în continuitate cu experiența Bisericii apostolice exprimată prin cuvintele: „Părutu-s-a Spiritului Sfânt și nouă” (Fapte 15,28).
Convocarea Adunării Arhiepiscopale Majore se înscrie, de asemenea, în continuitatea marilor momente de consultare și reflecție care au marcat istoria Bisericii Române Unite. Primele trei Concilii Provinciale, desfășurate în anii 1872, 1882 și 1900, au avut un rol esențial în organizarea disciplinei canonice și a vieții pastorale. După ieșirea din clandestinitate, Conciliul Provincial al IV-lea, desfășurat între anii 1997 și 2000, cu participarea clerului, a persoanelor consacrate și a laicilor, a reprezentat un moment important de reflecție și reorganizare a vieții bisericești în contextul libertății redobândite. Noua Adunare Arhiepiscopală Majoră continuă această tradiție a discernământului comunitar, adaptată însă statutului actual al Bisericii noastre de Biserică Arhiepiscopală Majoră.
Preafericirea Sa a prezentat și fundamentul canonic al acestei inițiative. În conformitate cu Canonul 152 din Codul Canoanelor Bisericilor Orientale, normele referitoare la Bisericile Patriarhale se aplică și Bisericilor Arhiepiscopale Majore. Astfel, baza juridică a Adunării Arhiepiscopale Majore este constituită de Canoanele 140-145, care definesc această adunare ca organism consultativ al întregii Biserici, chemat să ofere sprijin Arhiepiscopului Major și Sinodului Episcopilor în examinarea problemelor importante privind apostolatul, disciplina bisericească și adaptarea misiunii ecleziale la realitățile timpului prezent.
„Sunt convins că întrunirea Adunării Arhiepiscopale Majore, prin crearea unui cadru eclezial legitim de ascultare a experiențelor concrete din Eparhii și de exercitare a discernământului comunitar, va sprijini Sinodul Episcopilor în asumarea deciziilor necesare reînnoirii pastorale, disciplinare și misionare a Sfintei noastre Biserici”, a afirmat Preafericitul Claudiu. În încheiere, Arhiepiscopul Major a adresat o invitație la rugăciune întregii comunități ecleziale: „Sunt convins că la lumina Spiritului Sfânt, în rugăciune toți împreună – Episcopi, preoți, persoane consacrate și laici – vom reuși să pășim, încă o dată, în speranța luminii Împărăției lui Dumnezeu. Așa să ne ajute bunul Dumnezeu”.
În perioada 4-5 iunie, sub președinția Preafericirii Sale Claudiu-Lucian Pop, se desfășoară la Blaj lucrările sesiunii ordinare de primăvară a Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. La deschiderea lucrărilor a participat și Înaltpreasfinția Sa Giampiero Gloder, Nunțiu Apostolic în România și Republica Moldova. După primele două sesiuni de lucru, Episcopii membri ai Sinodului, împreună cu Înaltpreasfinția Sa Giampiero Gloder, au participat joi seara, în Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” din Blaj, la Sfânta Liturghie arhierească celebrată de Preafericitul Părinte Claudiu. (Biroul de presă al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, Nicu Goga)
