Vaticanul vede arestările de Episcopi şi preoţi ca o ripostă a Chinei

29.11.2001, Vatican (CWNews) - După disparţia unui Episcop şi a asistentului său, şi arestarea a 12 preoţi chinezi ai Diecezei de Feng Xiang, din regiunea Shaanxi, la 4 noiembrie a.c., Vaticanul şi-a exprimat părerea de rău, dar nu a părut surprins. Publicaţia catolică italiană Avvenire a informat vineri din surse oficiale că această acţiune a fost percepută de Vatican ca fiind „un semn de dispreţuire a mâinii întinse de Papa Ioan Paul al II-lea”. Papa a adresat la 24 octombrie un mesaj Chinei, în care i-a cerut acesteia să reia dialogul pentru stabilirea de relaţii diplomatice cu Sfântul Scaun. Aceste relaţii ar fi „în avantajul întregii omeniri”, în acest moment de profundă îngrijorare din cadrul comunităţii internaţionale, scria Papa.

„Când ne-am hotărât să trimitem acest mesaj, ştiam deja că nu trebuie să ne aşteptăm imediat la un răspuns pozitiv”, a mai declarat sursa din Vatican, cel puţin nu până la alegerile din cadrul Partidului Comunist, programate pentru primăvara anului viitor. „Sperăm însă că după acestea, dialogul va putea fi reluat”, a mai spus el.

Avvenire a mai dezvăluit faptul că un „protocol secret”, din august 1999, al guvernului chinez ordona „reluarea represiunii împotriva catolicilor clandestini”. „Timp de doi ani”, scrie Avvenire, „arestările, distrugerea de biserici şi închiderea seminariilor şi mănăstirilor au continuat”. Documentul a coincis cu anunţarea canonizării celor 120 de martiri chinezi – care a avut loc la 1 octombrie 2000, data celei de-a cincizecea aniversare de la venirea la putere a Partidului Comunist Chinez.

Beijingul a considerat canonizarea ca o provocare, deşi Vaticanului a afirmat că alegerea datei nu a ţinut cont de „motive politice ori diplomatice”. A fost aleasă doar pentru că era prima duminică din luna dedicată celebrării activităţii misionare, din cadrul anului jubiliar.

Guvernul chinez a înfiinţat Asociaţa Patriotică Catolică în 1957, cu proprii Episcopi, consacraţi în marea lor majoritate fără acordul Sfântului Scaun. De la începutul pontificatului său, Papa Ioan Paul al II-lea a încercat să îi unească pe credincioşii asociaţiei controlate de stat cu cei din Biserica „clandestină”, care au rămas fideli Papei. El a adresat Chinei cinci mesaje: în februarie 1981 şi în ianuarie 1995, în timpul celor două vizite în Filipine; în septembrie 1994; în decembrie 1999; şi anul acesta, în octombrie 2001.