Episcopii Bisericilor istorice minoritare cer remonitorizarea României
05.12.2001, Bucureşti (România Liberă) - Reprezentantii bisericilor istorice minoritare s-au intalnit, vineri, la Cluj-Napoca pentru o conferinta internationala soldata cu o declaratie finala prin care semnatarii cer remonitorizarea Romaniei de catre organismele Uniunii Europene si includerea principiului „restitutio in integrum” catre bisericile minoritare ca o conditie preliminara de aderare. Argumentele invocate sunt: „discriminarea existenta si lipsirea de drepturi a bisericilor minoritare din Romania in privinta bunurilor mobile si imobile confiscate cu sau fara titlu; obligatiile asumate de Romania pe baza avizului nr. 176/1993 si a Rezolutiei nr. 1123/1997 ale Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei; obligatiile asumate cu ocazia semnarii Declaratiei de la Snagov din 16 mai 2000 si hotararea Parlamentului European nr. A5-0258/2001, care solicita eliminarea prevederilor discriminatorii din toate actele normative in vigoare si cere autoritatilor romane sa aplice principiile europene in domeniul normelor referitoare la minoritati. Concret, episcopii maghiari si germani cer Parlamentului Romaniei „sa puna capat discriminarilor prin acte normative, sa elimine restrictiile existente privind bisericile minoritare prin Ordonanta de urgenta nr. 94/2000 si sa aplice principiul «restitutio in integrum» in procesul legislativ”. In aceeasi declaratie finala, episcopii solicita Guvernului Romaniei „adoptarea unui act normativ pentru restituirea completa si integrala a imobilelor preluate abuziv de catre statul roman, pentru a respecta obligatiile internationale si normele constitutionale; punerea in aplicare a acelor acte normative care au incercat sa ofere unele solutii partiale sau incomplete de restituire si sa sanctioneze practica autoritatilor administrative care ingreuneaza ori refuza restituirea dispusa. In ceea ce priveste organismele europene, episcopii cer remonitorizarea situatiei bisericilor minoritare din Romania, inclusiv procesul de restituire a bunurilor bisericesti confiscate si situatia invatamantului confesional de toate nivelurile, tipurile si profilele, cat si aplicarea, de catre Consiliul Europei, in mod neconditionat, a recomandarilor si rezolutiilor referitoare la Romania. Parlamentului European si Comisiei Europene reprezentantii bisericilor istorice minoritare le cer monitorizarea si completarea raportului de tara prin includerea problemelor bisericilor minoritare si constituirea unei noi conditii preliminare de aderare care sa se refere la incetarea practicilor discriminatorii si restituirea bunurilor.
Precizam ca actul este semnat de reprezentantii Arhiepiscopiei Romano-Catolice Alba Iulia; Episcopiei Romano-Catolice Oradea; Episcopiei Romano-Catolice Satu Mare; Episcopiei Evanghelica-Lutherana Sinodo-Presbiteriale Cluj; Episcopiei Reformate Cluj; Episcopiei Reformate Oradea; Episcopiei Unitariene Cluj; Episcopiei Evanghelice CA Sibiu. Templfi Jozsef, episcopul Epitropiei Oradea, a declarat ca reprezentantii confesiunii romano-catolice sunt hotarati sa organizeze actiuni de protest daca autoritatile romane nu vor lua masuri concrete de retrocedare a proprietatilor care au apartinut acestor biserici. Pap Geza, episcopul reformat de Transilvania, a precizat ca prin Legea 174/1948 au fost nationalizate 135 de scoli, 20 de biserici, 7 locuinte de cantori, 42 de case de cultura, 175 de imobile, printre care Spitalul Reformat din Cluj-Napoca, Institutul Bioakonic si Caminul de Batrani tot din Cluj. Au fost luate abuziv arhive si obiecte bisericesti si 9022 hectare teren si 6000 hectare padure. Episcopii au condamnat faptul ca actualul guvern taraganeaza discutarea proiectului de lege al cultelor, inaintat cu peste o luna in urma si care ar urma sa modifice cadrul legislativ stabilit in 1948. (Lia Valendorfean)
