Castel Gandolfo, reședința estivală a Papilor, istorie, artă și curiozități

07.07.2025, Vatican (Catholica) - Papa Leon al XIV-lea va fi al șaisprezecelea Pontif Roman care va sta în localitatea aleasă ca reședință de vară de către Papi începând cu jumătatea secolului al XVI-lea. Palatul Apostolic, vizitat de trei ori de Papa Francisc, a fost deschis publicului de către acesta începând cu anul 2016. Complexul muzeal va rămâne deschis și în timpul șederii Papei Leon, între 6 și 20 iulie și apoi între 15 și 17 august. În 10 mai 1626, Papa Urban al VIII-lea Barberini a petrecut primul sejur al unui Papă la Castel Gandolfo. De atunci și până în prezent, micul oraș din Lazio a găzduit Papii în perioada verii.
Pe ruinele Vilei lui Domițian
Vilele pontificale din Castel Gandolfo se ridică pe ruinele somptuoasei vile romane a împăratului Domițian (81-96 d.C.), Albanum Domitiani, care se întindea pe 14 kilometri pătrați, până la lacul Albano. Pe ruinele acesteia, în Evul Mediu a fost construit un castel, de către familia genoveză Gandolfi, castel care a trecut apoi, până în 1596, în proprietatea familiei Savelli. Ulterior, aceștia din urmă, insolvabili, au fost expropriați de Camera Apostolică, iar în 1604, Castel Gandolfo a fost încorporat între proprietățile Sfântului Scaun.
Istoria reședinței papale de vară
La cererea Papei Barberini, vechea fortăreață a fost transformată în reședință de vară: lucrările au fost încredințate lui Carlo Maderno, iar decorațiile picturale lui Simone Lagi. De-a lungul secolelor, Papii au extins și îmbogățit reședința: Papa Alexandru al VII-lea cu contribuția lui Bernini, Papa Clement al XIV-lea cu achiziționarea Vilei Cybo din apropiere și Papa Paul al V-lea cu refacerea apeductelor. O lungă perioadă de abandon a început însă după 1870, odată cu sfârșitul Statului Pontifical, vila fiind abandonată timp de aproximativ 60 de ani.
Grădinile și Observatorul Astronomic
Datorită Pactelor Laterane din 1929, Castel Gandolfo și-a reluat funcția, găzduind Papii în timpul sezonului cald. Au fost efectuate importante lucrări de restaurare și s-au realizat legături între cele trei parcuri: Giardino del Moro, Villa Cybo și Villa Barberini. În 1934 a avut loc transferul Observatorului Astronomic al Vaticanului, încredințat preoților iezuiți, deoarece în regiunea înconjurătoare a Cetății Vaticanului, din cauza luminatului nocturn, nu mai era întunericul necesar pentru observarea cerului.
Așteptarea Papei Leon al XIV-lea
Ultimul Papă care a locuit în orășelul din Lazio a fost Papa Benedict al XVI-lea, în săptămânile premergătoare mutării sale la Mănăstirea Mater Ecclesiae din Vatican. Acum, locuitorii castelului, legați de secole de Succesorul lui Petru, îl așteaptă pe Papa Leon al XIV-lea, care a vizitat deja de două ori orășelul din Castelli Romani: pe 29 mai, când a mers în Borgo Laudato Sì și în Palatul Apostolic. Apoi, pe 3 iulie, s-a întors pentru a examina starea lucrărilor la Villa Barberini care, împreună cu anexele și grădinile sale, va fi rezervată pentru șederea sa. Prin urmare Antiquarium, situat la parterul clădirii, va rămâne închis publicului.
Situl care păstrează valoroase descoperiri arheologice găsite în zonă între 1841 și 1931 făcea până acum parte din oferta muzeală decisă în 2016 de către Papa Francisc. Fără a se caza acolo, Pontiful argentinian a vizitat Castel Gandolfo de trei ori. Prima ocazie a fost pe 23 martie 2013, în timpul șederii Papei Benedict al XVI-lea. În februarie 2023 a fost luată decizia de a crea Borgo Laudato Si’, care se întinde pe unele zone ale grădinilor Vilelor Pontificale, printre care Villa Cybo, și este destinat activităților educative și sociale pentru formarea integrală.
Deschiderea pentru public
Inima Muzeului este Palatul Apostolic. Biletul de intrare poate fi achiziționat de la casa de bilete a Palatului Apostolic sau de pe site-ul Muzeelor Vaticanului și oferă acces la splendida galerie de la primul etaj, cu portretele tuturor Papilor din 1500 până în prezent, sau la încăperile de la etajul al doilea, unde se desfășura viața cotidiană a Papilor. Odinioară, aceste camere erau accesibile doar celor mai apropiați colaboratori: Sala Consistoriului, Sala Servitorilor, Sala Tronului sau Sala Elvețienilor, dormitorul, capela privată cu copia Fecioarei de la Czestochowa, biblioteca, biroul.
Copiii născuți în patul Papei
Complexul Muzeal oferă, de asemenea, posibilitatea de a avea acces la Colecțiile Istorice și la noile zone expoziționale inaugurate în februarie 2024. În prezent, biletul include trei expoziții în desfășurare: „Bellini și Sodoma – Pătimirea lui Cristos”, cea dedicată tapiseriei lui Raffaello Sanzio cu „Lapidarea Sfântului Ștefan” și „Castel Gandolfo 1944”. Aceasta din urmă amintește lunile în care reședința, bucurându-se de privilegiile extrateritorialității, a devenit, la dorința Papei Pius al XII-lea Pacelli, un punct de referință și un refugiu sigur pentru peste 12.000 de persoane evacuate din rândul populației locale care fugea de bombardamente. A fost o pagină istorică în care momente dramatice, precum bombardamentul din 10 februarie, în care au murit peste 500 de persoane, au fost însoțite de multe evenimente edificatoare. Este cazul celor aproximativ 40 de copii născuți în patul Papei: primii doi au fost gemeni și au fost numiți Eugenio Pio și Pio Eugenio, în onoarea Papei Pacelli.
Vizitele continuă
Chiar și în timpul șederii Papei Leon al XIV-lea, vizitele vor continua, dar cu unele modificări de program: în special duminica, cu ocazia recitării rugăciunii Angelus, care va aduna credincioșii în Piazza della Libertà, sau în funcție de activitățile publice ale Papei. Pe lângă Giardino del Moro și Giardino Segreto, este prevăzută și posibilitatea de a beneficia de o vizită specială în departamente care sunt de obicei închise publicului și care vorbesc despre viața privată a Papilor: de la capela Papei Urban al VIII-lea la Sala de Biliard sau Sala de Muzică. În perioada șederii Papei la Castel Gandolfo, Observatorul Vaticanului va rămâne însă închis publicului.
Villa Barberini, reședința care îl va găzdui pe Papa Leon
Spre deosebire de predecesorii săi, Papa Leon al XIV-lea nu va locui în Palatul Apostolic, ci în Villa Barberini, care, datorită întinderii sale teritoriale, a avut până acum funcția de parc. Inițial, era un mic palat construit de Scipione Visconti în secolul al XVII-lea în localitatea cunoscută la acea vreme sub numele de Mompecchio. În 1630 a fost cumpărat de Taddeo Barberini, nepotul Papei Urban al VIII-lea, care a extins structura și a reorganizat grădina, îmbogățind-o cu măslini, pomi fructiferi, garduri vii și o alee pavată cu tuf deasupra criptoporticului Vilei lui Domițian.
Grădinile de la Castel Gandolfo
După moartea Papei Urban al VIII-lea în 1644, lucrările la vilă au fost întrerupte. Moștenitorul Maffeo Barberini a continuat linia dinastică, iar fiul său Francesco, devenit Cardinal, a pus în 1706 să fie construită o nouă poartă pentru trecerea trăsurilor. Vila a trecut apoi la Cornelia Costanza Barberini, care s-a căsătorit cu Giulio Cesare Sacchetti. Ei i se atribuie comanda frescei realizate la etajul nobil de Giovan Francesco Buonamici, reprezentând „Predarea cheilor Palestrinei lui Taddeo Barberini”.
