O nouă replică la scrisoarea ÎPS Bartolomeu Anania

23.01.2002, Bucureşti (Viaţa Cultelor) - După precizarea pe care, în numele unui grup de clerici şi laici ortodocşi, dl Liviu Petrina o făcea, la 14 ianuarie curent, în legătură cu scrisoarea de răspuns pe care Arhiepiscopul ortodox al Vadului, Feleacului şi Clujului i-a adresat-o public la 21 decembrie 2001 (vezi „Viaţa Cultelor” nr. 441 şi 442 din 8, respectiv 16 ianuarie 2002), o nouă replică este dată acum aceleiaşi scrisori de către dr. Traian Neamţiu, preşedintele Asociaţiei Deţinuţilor Politici Filiala Cluj, şi de dr. Ioan Paţiu, membru al Asociaţiei Medicilor Catolici Filiala Cluj. Cei doi i se adresează ierarhului ortodox de la Cluj-Napoca în numele unui grup de intelectuali greco-catolici.

Considerând că scrisoarea în cauză conţine „prea numeroase neadevăruri” şi dovedeşte că ea a fost concepută mai degrabă ca un „mesaj de discordie”, semnatarii replicii fac mai întâi un istoric al felului în care a fost desfiinţată în 1948 Biserica Română Unită cu Roma, „printr-o decizie anti-românească, venită din afara ţării”, adăugând că „executanţii” unificării credincioşilor acesteia cu credincioşii ortodocşi au fost „organele securităţii statului şi Biserica Ortodoxă Română”.

„Revoluţia din 1989 – continuă ei – a adus doar o libertate formală Bisericii Greco-Cotolice din România, procesul de refacere patrimonială fiind împiedicat prin orice mijloace. Statul Român actual, ce se pretinde un stat de drept, nu a restituit aproape nimic Bisericii Greco-Catolice din ceea ce i-a răpit. Biserica Ortodoxă nici atât. S-au făcut tot felul de tertipuri pentru amânarea fără termen a acestei situaţii, invocându-se pretexte dintre cele mai absurde, dar nu lipsite de viclenie.

În scopuri vădit electorale, statul (român) se sustrage datoriei sale de a rezolva nedreptăţile făcute de predecesorul său comunist, încearcă să se spele pe mâini ca Pilat din Pont şi recomandă pentru obţinerea bunurilor confiscate să folosim calea înţelegerii cu deţinătorul actual al lor, adică Biserica Ortodoxă. Abuzând de buna credinţă a Vaticanului şi de dorinţa arzătoare a Papei Ioan Paul al II-lea pentru înfăptuirea unui ecumenism adevărat, Biserica Ortodoxă pretinde ca Biserica Română Unită cu Roma Greco-Catolică să nu se adreseze justiţiei pentru recăpătarea bunurilor sale, ci să folosească exclusiv calea dialogului. Se înfiinţează şi o comisie de dialog cu participarea ierarhilor ambelor părţi. Din nefericire acest dialog s-a dovedit, cum era de prevăzut, cu totul steril. Întrunirile comisiei sunt fixate la intervale de ordinul anilor. Cu ocazia lor se repetă aceleaşi monologuri, cu aceleaşi rezultate: absolut nesemnificative. O situaţie de-a dreptul ruşinoasă. Opoziţia Bisericii Ortodoxe Române în restituirea proprietăţilor religioase către Biserica Greco-Catolică este o realitate de necontestat.”

„Evocarea lui Bucow în acest context, care la 1761 nu acţiona la ordinele greco-catolicilor, este, pe de o parte, penibilă şi nerelevantă, iar pe de altă parte ea arată că se poate invoca absolut orice pretext numai şi numai pentru a se împiedica orice restituire către Biserica Greco-Catolică. Neapariţia legii cultelor, chiar aşa de neecumenică şi restrictivă cum este concepută, este un indiciu în acest sens. Problema nu este că locaşurile de cult greco-catolice sunt demolate cu `buldozerele ortodoxe`, ci faptul că ele sunt demolate. Biserica din Craiova a fost demolată cu buldozerele armatei. Schimbă cumva aceasta datele problemei?”

În partea finală a replicii, cei doi semnatari consideră afirmaţiile ÎPS Bartolomeu „drept gratuite şi fără nici o acoperire în realitate” şi repetă acuzaţia că „ortodocşii demolează biserici greco-catolice pentru ca ele să nu mai fie obiect de retrocedare”.

Un post scriptum al replicii informează că, „în faţa refuzului total al ortodocşilor de a discuta problema mânăstirii Nicula, şi din cauza ameninţării cu demolarea unei părţi din aceasta, Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla a înaintat o acţiune judecătorească în scopul restituirii acestei mănăstiri”.

Din partea Mitropoliei Blajului, conducătoarea Bisericii Române Unite cu Roma, dl Alexandru Petărlecean, secretar mitropolitan, a precizat telefonic, la 21 ianuarie, pentru buletinul „Viaţa Cultelor” că replica dr. Neamţiu şi dr. Paţiu este dată în nume personal, şi nu reflectă poziţia BRU.

Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla a confirmat, tot telefonic, exactitatea informaţiei privind acţiunea judecătorească de revendicare a mânăstirii Nicula.