Cine vrea de fapt federalizarea României?
08.02.2002, Cluj-Napoca (Catholica) - În dosarul de presă realizat de Biroul de Presă al Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, una dintre problemele tratate este cea a federalizării României. IPS Bartolomeu Anania, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului, într-o scrisoare publică care a apărut integral sau citată în mai multe ziare centrale şi locale, apărută recent şi în publicaţia ortodoxă clujeană Renaşterea nr.1/143 din ianuarie 2002, afirmă că „o seamă de intelectuali greco-catolici susţin ideea unei Românii dezmembrate”.
Afirmaţia face referire la autorii „Memorandumului către Parlament pentru construcţia regională a României” (memoriul este semnat de 15 intelectuali dintre care 10 sunt de naţionalitate maghiară). Din dosarul de presă realizat de greco-catolici aflăm că „Biserica (Greco-Catolică – n.n.) nu are cunoştinţă despre un asemenea curent de opinie în cadrul intelectualităţii greco-catolice şi consideră că această afirmaţie este o încercare de deturnare a atenţiei opiniei publice de la un conflict patrimonial interconfesional real, spre un imaginat conflict naţional.”
„În plus”, se continuă în acelaşi raport, „consultând lista semnatarilor respectivului Memorandum, constatăm cu surprindere faptul că cei 15 lideri ai acestui memoriu aparţin de fapt diverselor confesiuni creştine (reformată, romano-catolică, ortodoxă, greco-catolică…), iar demersul lor le exprimă opţiunea politică şi administrativă, fără să reprezinte sau să implice în vreun fel propria apartenenţă religioasă.”
Este amintită declaraţia unuia dintre semnatari, d-l Ovidiu Pecican, scriitor şi istoric din Cluj-Napoca, făcută publică în Cotidianul din 17.01.2002, p. 9, din care cităm: „Informez aici cititorii că dintre semnatarii români ai documentului respectiv, evocat într-o manieră defăimătoare de înaltul ierarh (n.n. IPS Bartolomeu Anania) numai criticul literar Alexandru Cistelecan este greco-catolic. Cu voia şi fără voia Înalt Preasfinţiei Sale, noi, ceilalţi (n.n. români), aparţinem Bisericii Ortodoxe…”
În final se aminteşte că „BRU a fost cea care a iniţiat lupta pentru drepturile românilor în Transilvania prin Episcopul greco-catolic Ioan Inocentiu Micu Klein” şi de asemenea că „pe Câmpia Libertăţii de la Blaj s-a strigat pentru întâia oară: `Noi vrem să ne unim cu ţara!`, iar cel care a citit memorabila Proclamaţie de Unire de la Alba-Iulia (1 Decembrie 1918) a fost Cardinalul de pie memorie, Episcopul greco-catolic Iuliu Hossu”.
