Planurile Beijingului pentru îngrădirea religiei

12.02.2002, Washington (ZENIT) - Centrul pentru Libertatea Religioasă a publicat un raport în care sunt analizate şapte documente strict secrete ale guvernului chinez, care prezintă o îngrădire oficială a Bisericilor creştine neînregistrate şi a altor grupuri religioase. Documentele, autentificate de către fostul jurnalist guvernamental chinez Su Xiaokang, au fost redactate între aprilie 1999 şi octombrie 2001, şi detaliază obiectivele şi acţiunile oficialităţilor chineze naţionale, provinciale şi locale, pentru oprimarea religiei.

Documentele demonstrează faptul că conducerea chineză, la cele mai înalte nivele, doreşte reprimarea manifestărilor religioase care nu se află sub controlul său, folosindu-se de pedepse tot mai dure şi sistematice în această direcţie. Hu Jin-tao, desemnat ca succesor al preşedintelui Jiang Zemin, este citat în documente ca girând mişcarea împotriva Bisericii Adevăratului Dumnezeu. Ministerul Securităţii Publice este citat ca dând ordine de „zdrobire în tăcere a cultelor”.

Documentele şi analizele sunt disponibile online la adresa http://www.freedomhouse.org/religion/. „Aceste documente aduc dovezi de necontestat că China rămâne hotărâtă să elimine toate religiile pe care nu le poate controla, folosind tactici extreme”, afirmă Nina Shea, director al Centrului pentru Libertatea Religioasă. „Activitatea religioasă normală este criminalizată şi, după cum demonstrează condamnările la moarte din luna decembrie a anului trecut a pastorului Gong Shengliang din sudul Chinei şi a câtorva dintre colaboratorii săi, directivele sunt aplicate fără milă”, a mai spus ea. „Preşedintele Bush, care şi-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea privind opresiunea religioasă din China, trebuie să vorbească cu putere şi public în sprijinul libertăţii religioase în timpul vizitei pe care o va face săptămâna viitoare în China.”

Ye Xiaowen, şeful Biroului pentru Afaceri Religioase al Chinei, a scris luna trecută că represiunea nu are succes şi a sugerat că este nevoie de o abordare mai nuanţată. Documentele relevă de fapt abordarea unor strategii brutale, dar mai puţin vizibile, de distrugere a Bisericilor şi a grupurilor religioase clandestine. Mai multe documente arată măsurile luate de „zdrobire” a Bisericii Creştine din sudul Chinei şi a Bisericii Adevăratului Dumnezeu, care, afirmă autorităţile chineze, sunt comparabile cu secta Falun Gong ca şi scopuri şi riscuri pe care le implică. Alte documente amintesc secta Falun Gong, Biserica Unificării şi alte grupuri religioase interzise. În total sunt menţionate 14 grupuri religioase ca fiind „culte rele”.

Câteva dintre documente indică faptul că Beijingul pierde controlul asupra manifestărilor religioase. Se trage un semnal de alarmă relativ la Biserica Adevăratului Dumnezeu care câştigă tot mai mulţi adepţi în 22 de provincii chineze. În documentul 4 autorităţile arată că „cercurile interne” ale Partidului Comunist şi ale oficialităţilor guvernamentale au făcut un pact secret de interzicere a Bisericii Adevăratului Dumnezeu, şi au pornit căutarea membrilor acestei Biserici în chiar sânul lor. Documentele se remarcă prin asprimea lor în privinţa religiilor pe care guvernul intenţionează să le controleze. Relevând o înţelegere greşită fundamentală sau o interpretare greşită deliberată a Noului Testament, Documentul 1 foloseşte o doctrină creştină de bază, aceea că Cristos se află în fiecare credincios, pentru a acuza Bisericile de „zeificarea” liderilor lor.

Documentul 2 denotă o paranoia profundă din partea oficialităţilor chineze. El exprimă preocupările în particular faţă de îngrijorarea publică referitoare la intrarea Chinei în Organizaţia Mondială de Comerţ. Această îngrijorare este atribuită sprijinului dat de Occident mişcărilor democratice (Partidul Democratic din China) şi grupurilor religioase, în special Falun Gong. Este acuzat şi Vaticanul, afirmându-se că acesta „încă aşteaptă o ocazie pentru a-i atrage [la Biserica Catolică supusă Sfântului Scaun] pe credincioşii din Biserica Catolică Patriotică [controlată de guvern] şi de a-i incita la revoltă”.

În documentul 4, „Rugându-ne pentru pacea mondială”, relaţiile ecumenice dintre Biserici, tipărirea publicaţiilor, dezvoltarea unor structuri diecezane, parohiale sau tip grup de rugăciune, toate sunt văzute ca fiind periculoase. Este tras un semnal de alarmă relativ la relaţiile ecumenice care leagă Biserica protestantă a Adevăratului Dumnezeu şi Biserica Catolică din catacombe. Tot Biserica Adevăratului Dumnezeu este văzută a avea legături cu protestul studenţilor din piaţa Tiananmen.

Măsurile care vor fi luate pentru interzicerea grupurilor religioase includ supravegherea, infiltrarea unor agenţi secreţi, strângerea de „dovezi incriminatoare”, „distrugerea completă” a sistemelor de organizare ale acestor grupuri, interogări şi arestări, precum şi confiscarea proprietăţilor bisericeşti. Documentul 2 vorbeşte în mod repetat de folosirea „agenţilor secreţi” pentru a se infiltra în „culte”, în rândul catolicilor din catacombe, al unor oameni din „contexte politice complicate”, în afaceri, în colegii şi universităţi prestigioase şi alte organizaţii.