Poporul evreu nu vă uită atitudinea curajoasă!
15.04.2002, Cluj-Napoca (Catholica) - În contextul disputelor aprinse privind gradul de responsabilitate al Mareşalului Antonescu în exterminarea evreilor, şi al atacurilor aduse Bisericii Catolice, în special Papei Pius al XII-lea, cu privire la aşa numita pasivitate faţă de Holocaust, Catholica îşi propune să aducă argumente care să arate implicarea unor Episcopi catolici români în salvarea evreilor. Argumentele, semnalate nouă de pr. prof. dr. Ioan M. Bota, se bazează chiar pe afirmaţiile evreilor, din lucrarea fostului Şef-Rabin al Clujului, Moshe Carmilly-Weiberger, „Istoria evreilor din Transilvania (1623-1944)”.
Capitolul al X-lea, „Sfârşitul”, este dedicat perioadei dinainte de 1944, când evreii au fost persecutaţi, mai apoi unii deportaţi iar alţii masacraţi în masă. Una dintre personalităţile evocate în acest capitol, care a susţinut cauza evreilor şi a contribuit la salvarea a mii dintre ei, este Episcopul roman-catolic Marton Aron de Alba-Iulia: „În acele vremuri tragice s-a reliefat măreţia umană a Episcopului Marton Aron, singurul Episcop maghiar în Transilvania care în 18 mai 1944, în biserica Sfântul Mihail din Cluj, şi-a ridicat glasul şi a rugat, a somat societatea maghiară să ajute evreimea adunată în ghetouri şi aflată în faţa deportării.”
Într-o scrisoare adresată primului ministru ungar, Episcopul Marton Aron scria: „Împreună cu credincioşii Diecezei mele a trebuit să constat cu stupoare măsura iresponsabilă prin care nu se cruţă viaţa evreimii, mergându-se până la ultima limită a inumanului. Cu respect şi în deplină cunoştinţă a responsabilităţii mele, vă atrag atenţia că pentru o astfel de faptă un om, chiar dacă este prim-ministru, ori un guvern, nu are mandat pentru că povara o va purta un întreg popor. Tocmai de aceea, vă rog să retrageţi imediat această măsură!” În scrisoarea adresată ministrul ungar de interne, acelaşi Episcop scria: „Cu atât mai mare este stupoarea noastră că, deşi vă cunoaştem ca pe un catolic convins, acum, prin măsurile adoptate, nu atingeţi nivelul unui creştin şi nici măcar cel de minim-uman. Cu respect, dar cu toată greutatea cuvântului meu, vă rog să retrageţi imediat dispoziţiile dumneavoastră recente, sau, dacă vă este imposibil, să vă daţi imediat demisia din funcţie.”
„Pentru atitudinea umană, eroică, în favoarea poporului evreu în vremurile de restrişte”, a fost iniţiată o propunere ca Episcopul Marton Aron să fie recunoscut de Yad Vashem printre „drepţii popoarelor”, şi de asemenea ca, în amintirea lui, să se planteze un pom în crângul „Chasside Umoth Haolam” (Drept credincioşii lumii). În 1988, fostul Şef-Rabin al Clujului a depus la mormântul Episcopului Marton Aron un buchet de flori, cu următorul text: „Domnule Episcop! Poporul evreu nu vă uită atitudinea curajoasă din vremea suferinţelor sale. Cu recunoştinţă: Dr. Moshe Carmilly-Weinberger, fost Şef-Rabin de Cluj.” Arhidieceza Romano-Catolică de Alba-Iulia a deschis după 1990 un proces pentru beatificarea Episcopului Marton Aron.
