Cardinalul Poupard vorbeşte despre divorţul dintre credinţă şi cultură

05.06.2002, Bilbao (ZENIT) - Drama Bisericii contemporane este ruptura dintre credinţă şi cultură, spune Cardinalul Paul Poupard. „Biserica nu poate să îşi facă auzită vocea în forumuri unde se nasc şi se discută gânduri, în lumea artelor”, a spus Preşedintele Consiliului Pontifical pentru Cultură în timpul unui discurs ţinut luni în Bilbao, Spania.

Paradoxul este acela că „creştinii trăiesc într-o situaţie de minoritate culturală în ţări cu tradiţie creştină, cum este cazul Spaniei, unde chiar şi astăzi numărul de persoane botezate în Biserica Catolică reprezintă aproape 90% din populaţie”, a adăugat el. Cardinalul a făcut aceste comentarii în timpul celebrării celei de a 25-a aniversări a Institutului Labayru, desfăşurat în Palatul Euskalduna din capitala biscaiană.

În timpul cuvântării sale, Cardinalul a ridicat întrebarea dacă, în cultura de astăzi, Biserica continuă să aibă un loc de element creator, sau de simplu vestigiu al trecutului. „Va fi posibil să trăim credinţa în această cultură postmodernă, sau va trebui să ne mulţumim cu crearea de spaţii protejate, de ghettouri, de citadele în care cultura creştină să poată fi păstrată, abandonând această lume în voia sorţii?”, a întrebat Cardinalul francez.

El a explicat această situaţie referindu-se la patru cauze: războaiele religioase europene din secolele al XV-lea şi al XVI-lea; emanciparea progresivă a puterii politice vis-a-vis de orice pretenţie religioasă; raţionalismul ştiinţific „care crede că poate substitui religia în explicarea realităţii şi îl consideră pe Dumnezeu ca o ipoteză inutilă; şi, în final, problema socială care produce înstrăinarea dintre viaţa religioasă şi viaţa practică a marilor mase ale populaţiei”.

Cardinalul Poupard a sugerat o serie de acţiuni pentru remedierea problemei. În primul rând, a spus el, orice alegere făcută trebuie să implice întreaga comunitate creştină în domeniul cultural, nu doar păstorii şi laicii angajaţi. „Trebuie să creem o cultură care să dea viaţă unor noi expresii de credinţă sau să revitalizeze acele practici primite de la părinţii noştri”, a spus el.

Cardinalul s-a referit apoi la acţiunile laicilor activi în domeniile ştiinţelor şi artelor. Biserica „poate fi mândră de realizări importante în serviciul săracilor, în munca de voluntariat şi în solidaritate”, a spus el. „Este necesară însă o acţiune mai incisivă în cercetarea ştiinţifică, în gândire, şi în creaţia artistică şi literară pentru a depăşi diviziunea dintre elitele culturale şi un popor care, în ciuda secularizării, continuă să fie catolic în esenţă”.

Universitatea catolică are aici un rol „de neînlocuit”, atunci când trebuie să ne confruntăm cu această problemă, a spus Cardinalul. Universitatea trebuie să fie „un izvor bogat de iniţiative şi idei, care nu se mulţumeşte să trăiască din gânduri împrumutate, străine, ci doreşte să le pună pe toate sub lumina Evangheliei”, a insistat el.

În final, Cardinalul Poupard a vorbit despre mijloacele de comunicare socială şi a susţinut o investiţie decisivă în „resursele umane şi economice pentru ca să existe jurnalişti, regizori de film, actori şi producători pregătiţi să îşi trăiască credinţa în mod coerent”.